Guvernul pregătește o nouă ordonanță cu schimbări fiscale majore. Cum sunt afectați angajații, firmele private și companiile de stat

Guvernul pregătește o Ordonanță de Urgență extinsă care modifică Codul fiscal și introduce o serie de măsuri fiscal-bugetare cu impact direct asupra firmelor private, salariaților și companiilor de stat.

Dacă ordonanța va fi aprobată, unele modificări intră în vigoare de la 1 ianuarie, altele – pe parcursul anului 202.

Potrivit Notei de Fundamentare, actul normativ urmărește să simplifice fiscalitatea și să introducă măsuri de relansare economică.

De asemenea, se urmărește reducerea riscului de neplată a accizelor și TVA în domeniul comerțului cu produse accizabile, mai ales al produselor energetice.

Angajații din privat păstrează actualul salariu minim până în iulie 2026

Pentru salariații din sectorul privat, ordonanța aduce o continuitate parțială a facilităților pentru salariul minim.

Salariul minim brut rămâne la 4.050 lei în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2026. În aceeași perioadă, se menține suma neimpozabilă de 300 lei/lună pentru venituri sub salariul minim.

Din 1 iulie 2026, odată cu creșterea salariului minim la 4.325 de lei, suma neimpozabilă scade la 200 lei/lună.

Pentru a beneficia de aceasta facilitate, este interzisă diminuarea salariului de bază între data intrării în vigoare a ordonanței și 31 decembrie 2026.

Dacă angajatorul reduce salariul, angajatul pierde beneficiul neimpozitării. Măsura se aplică și pentru funcționarii publici.

În Nota de Fundamentare, guvernul explică această decizie de protecție socială a persoanelor cu venituri mici, într-un context de inflație ridicată.

În sectorul privat lucrau, potrivit datelor oficiale din iulie 2025 aproximativ 3,9 milioane de persoane.

Îți mai recomandăm Cum va fi piața muncii în 2026: Angajații să înceapă să învețe despre Inteligența Artificială, astfel încât să nu își piardă joburile

Salariile la stat, limitate

Drepturile salariale și alte beneficii ale salariaților din sectorul bugetar sunt menținute, conform proiectului de Ordonanță de Urgență (OUG) la nivelurile din 2025 și nu sunt prevăzute indexări automate sau ajustări suplimentare.

Salariile din companiile de stat se mențin la nivelul din 30 noiembrie 2025. Sunt interzise în 2026 majorări și indexări salariale. De asemenea, se păstrează la nivelul anului 2025 valoarea tichetelor de masă, premiilor și bonusurilor.

În companiile de stat se pot totuși face creșteri salariale limitate, dar numai după aprobarea acestora printr-un memorandum guvernamental.

Majorarea nu poate depăși valoarea inflației prognozate pentru 2026 și se poate face numai la companiile de stat fără pierderi și restanțe.

Pensiile de serviciu rămân, de asemenea, neactualizate în 2026.

Valoarea punctului de pensie în sistemul general de pensii rămâne la 81 lei.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, în sectorul bugetar din România lucrau în iulie 2025 peste 1.300.000 de angajați.

Îți mai recomandăm PSD nu susține tăierea salariilor în sectorul bugetar de la 1 ianuarie. Sorin Grindeanu: Cred că vom găsi soluții, ca la Educație

Companii private: simplificare fiscală și înăsprirea disciplinei fiscale

Pentru antreprenori, ordonanța combină măsuri de simplificare fiscală cu înăsprirea controlului și a disciplinei fiscale.

La microîntreprinderi se introduce o cotă unică de impozitare de 1% pe venit. Se elimină diferențierile de 1% și 3% valabile în prezent în funcție de domeniile CAEN.

Plafonul cifrei de afaceri, de încadrare la categoria micro, scade la 100.000 euro.

Astfel, antreprenorii care depășesc acest plafon vor trece la impozit pe profit, ceea ce presupune obligații contabile mai complexe.

Ordonanța mai introduce obligația de păstrare a activelor în patrimoniu dacă managerul sau proprietarul companiei a dedus valoarea acestora din baza de calcul a impozitului minim pe cifra de afaceri.

Sunt afectate doar activele care sunt folosite ca element de reducere a valorii impozitului de plată.

Astfel, firmele sunt obligate să nu înstrăineze activele, să nu le scoată din evidența contabilă și nu le dezafecteze voluntar pe o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică stabilită în contabilitate.

Măsura ar urma să prevină evitarea plății impozitelor prin operațiuni contabile artificiale, în situațiile în care firmele reduc impozitul prin investiții declarative după care vând rapid activele.

Guvernul susține că facilitățile fiscale, cum e impozitul pe cifra de afaceri, trebuie să susțină investiții reale, nu tranzacții artificiale.

Îți mai recomandăm Majorarea de taxe și impozite pentru echilibrarea bugetului poate fi aplicată după ce Curtea Constituțională a respins o contestație a AUR

Reguli mai stricte pentru companii de stat

Potrivit proiectului de Ordonanță, companiile de stat nu mai sunt obligate să distribuie 50% din profit către buget.

Apar însă obligații noi pentru companii cu pierderi. Acestea trebuie să facă planuri de reorganizare și redresare financiară obligatorii, să identifice activele necesare și cele neproductive, să își actualizeze anual tarifele cu cel puțin valoarea inflației și să respecte termene stricte de aprobare a bugetelor.

Textul proiectului de ordonanță prevede amenzi pentru nerespectarea disciplinei bugetare:

• 20.000 - 60.000 lei pentru încălcarea regulilor privind bugetele și salariile companiilor de stat;
• 10.000 - 50.000 lei pentru neîncadrarea în cheltuielile salariale;
• suspendarea/neacordarea de fonduri de la buget pentru companii fără buget aprobat la termen.

De asemenea, sunt incluse plafoane pentru onorariile avocaților companiilor de stat, care pot fi indexate doar după aprobarea bugetului anual.

Îți mai recomandăm Lista celor 17 companii de stat care intră în procesul de reformă. CNR9, comitetul care coordonează reforma, condus de Oana Gheorghiu

Comisie specială pentru combaterea evaziunii fiscale

Pachetul de măsuri propus include măsuri extinse de reducere a evaziunii fiscale, mai ales în comerțul cu produse accizabile: combustibili, țigări și alcool. De asemenea se urmărește combaterea firmelor fantomă prin garanții și verificări stricte, realizarea de controale mai bine țintite, colectare îmbunătățită a taxei pe valoarea adăugată (TVA) și accizelor.

Cea mai importantă schimbare este că autorizarea firmelor care vor să vândă combustibili, țigări sau alcool nu se mai face la nivel local, ci centralizat, la București, la ANAF.

În plus, Ordonanța prevede înființarea unei comisii speciale la nivel național, care va verifica fiecare comerciant din aceste domenii. Din această comisie vor face parte și reprezentanți ai Oficiului pentru combaterea spălării banilor și ai Autorității Vamale.

Excepția o fac doar producătorii mici și foarte mici de băuturi alcoolice.

Pentru cei care produc vin în cantități reduse, micile distilerii sau micile fabrici de bere artizanală, procedura rămâne mai simplă, la nivel local.

Noua Ordonanță introduce un concept nou: operatorii cu „risc fiscal ridicat” și stabilește o listă de situații în care companiile sunt puse sub supraveghere specială.

Intră în această categorie firmele nou-înființate sau cele la care s-au schimbat recent acționarii.

De asemenea, sunt supravegheați cei care au fost inactivi și s-au reactivat brusc, cei care își au sediul la un cabinet de avocatură sau cei care tocmai au intrat în domeniul produselor accizabile.

O companie sau administratorii săi care au mai avut în trecut firme cu datorii la buget, care au depus declarații cu întârziere, care au avut eșalonări pe care nu le-au respectat sau care au solicitat restituiri de TVA nejustificate sunt plasați automat în categoria de risc fiscal ridicat.

Îți mai recomandăm Furate în câteva minute: Patru studii de caz despre cât de ușor poate cineva să preia ilegal o firmă în România

Măsuri fiscale pentru sectoare strategice

Statul introduce obligația depunerii unor garanții financiare substanțiale pentru companiile din sectorul energetic, mai ales pentru companiile considerate cu risc.

Astfel, un operator cu risc ridicat care vrea să comercializeze produse energetice cu depozitare va trebui să pună o garanție de 2,5 milioane de lei, plus să dovedească că are active în valoare de încă 2,5 milioane de lei.

Pentru cei care comercializează fără depozitare, regulile sunt la fel de stricte.

De asemenea, comercianții de băuturi alcoolice și tutun trebuie să depună o garanție de 250.000 de lei.

Impozitele speciale pentru operatorii din sectoarele de monopol – energie, gaze și telecomunicații – precum și pentru exploatarea resurselor minerale se prelungesc până la 31 decembrie 2027.

Se menține și impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în domeniul petrol și gaze până la finalul anului 2026.

Îți mai recomandăm Guvernul cere firmelor de curierat să strângă pentru el un milion euro pe zi de la Temu, AliExpres sau Trendyol. Nu le spune și cum

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.