Unirea Principatelor Române, efect al victoriei occidentale împotriva Rusiei în Războiul Crimeii

Principale Alexandru Ioan Cuza pe prima pagină a ziarului francez L'Univers Illustre din luna mai 1859.

Document legat de învestirea caimacanului (locțiitor de domn) Nicolae Vogoride în Moldova. Acesta a primit însărcinarea din partea Puterilor Garante de a organiza alegeri pentru Divanul Ad Hoc, o adunare reprezentativă care să formuleze cererile românilor. 

Întrunire a Divanului Ad Hoc din București, în 1857.
 

Cererile Divanului Ad Hoc din Moldova, așa cum au fost ele transmise în 1858, potrivit acestui document oficial de la Arhivele Naționale, au fost: 1. Respectarea AUTONOMIEI țării, așa cum a fost ea stabilită prin vechile acorduri cu Imperiul Otoman, 2. UNIREA PRINCIPATELOR Moldova și Țara Românească într-un singur stat. 3. Înscăunarea pe tronul noului stat a unui PRINCIPE STRĂIN dintr-o dinastie occidentală - era o modalitate de a conecta Principatele la Europa monarhică a vremii, și, mai ales, de a pune capăt certurilor permanente dintre familiile românești de os domnesc) 4. NEUTRALITATE - cererea la capătul a aproape 100 de ani de ocupații militare succesive rusești, otomane și austriece. 5. REFORME sociale astfel încât categorii mai largi de populație să fie reprezentate. Cereri similare au făcut și delegații munteni la Adunarea Ad-Hoc de la București 

Imaginea Divanului Ad-Hoc de la Iași. Lucrările sale s-au desfășurat pe parcursul anului 1858 și au însemnat participarea tuturor categoriilor sociale. 

Listă de semnături pe un document al adunării Ad Hoc din Moldova, 1858.
 

Un tabel cu numărarea voturilor unei ședințe a Divanului Ad-Hoc al Moldovei din 1858, document aflat la Arhivele Naționale 

În momentul Unirii Principatelor, Moldova și Țara Românească se aflau sub garanția colectivă a Marilor Puteri: Marea Britanie, Franța, Prusia, Austria, Sardinia, Rusia și Turcia. Grație faptului că în 1856, Rusia pierduse Războiul Crimeei în fața Turciei susținute de Anglia și Franța, Principatele Române au ieșit de sub protectoratul rusesc instituit în 1829 și au intrat sub protecție occidentală. Mesaje diplomatice ca acesta din 1859 erau mai mult decât informații de politică externă obișnuită. A fost momentul în care lumea românească se conecta și politic la Occident. 

Ofițerul Alexandru Ioan Cuza, pe vremea când era pârcălab/prefect de Covurlui/ Galați 

Unul dintre ultimele documente ale Ministerului de Interne din Moldova, înainte ca noua capitală să fie definitiv mutată la București.
 

Document oficial din 1859 cu elemente de identificare ale noilor Principate Unite