Igor Dodon, președintele Republicii Moldova, a promulgat legea care trece Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din subordinea președintelui în cea a parlamentului, în ciuda suspendării aplicării sale de Curtea Constituțională. Potrivit decretului prezidențial apărut marți în Monitorul Oficial, Dodon a semnat legea în aceeași zi în care Curtea Constituțională a decis să o suspende până examinează pe fond cererea opoziției de a o declara nulă, scrie RFERL.
La două săptămâni de la alegerea pro-europenei Maia Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova, parlamentul a aprobat trecerea Serviciului de Informații și Securitate din subordinea președintelui în cea a legislativului, controlat de Igor Dodon, învinsul prezidențialelor din 15 noiembrie.
Majoritatea parlamentară din R. Moldova este formată din deputații PSRM (socialiști) ai lui Igor Dodon, și cei ai Partidului Șor, care reprezintă interesele populației rusofone. Cel din urmă a fost întemeiat de fugarul Ilan Șor, fost primar al Orheiului, condamnat în primă instanță la peste șapte ani de închisoare pentru „furtul miliardului” din Banca de Economii a Republicii Moldova.
Îți mai recomandăm Republica Moldova, împinsă de coaliția pro-Dodon în groapa federalizăriiDe ce este importantă preluarea controlului asupra SIS?
„Pentru că Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale, iar Igor Dodon se teme ca dracu de tămâie ca Maia Sandu să nu afle cum Igor Dodon a preluat schemele de contrabandă de la Plahotniuc și le-a reactivat după noiembrie 2019 atunci când a dat jos guvernul Maiei Sandu și a votat acel guvern, care este și astăzi, condus de Ion Chicu, împreună cu democrații. De atunci contrabanda cu țigări în special, inclusiv peste Prut, în România, a înflorit”, a explicat pentru Europa Liberă jurnalistul Vitalie Călugăreanu, corespondent al Deutsche Welle în Republica Moldova.
În afară de plimbarea serviciului de securitate, devenită deja o obișnuință, de la președinție la parlament sau invers, după cum o dictează interesele lui Igor Dodon, au mai fost adoptate alte patru legi, care pun în pericol stabilitatea și independența Republicii Moldova, „legi extrem de toxice”, după cum le numește Igor Munteanu, președintele Comisiei de control a finanțelor publice, deputat din partea Platformei Demnitate și Adevăr, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA, într-un interviu acordat pentru Europa Liberă.
„(...) este clar că această majoritate încropită de nevoie între PSRM și această formațiune fluidă, care se numește „Pentru Moldova” și grupul Șor, contează în acest moment pe un fel de lovitură de stat. Pentru că într-o singură zi au fost votate în prima lectură o serie de legi extrem de toxice, care nu au avizele guvernului, nu au avizele ministerelor de specialitate și, evident, nu întrunesc acordul și nu întrunesc un consens nici măcar în cadrul comisiilor de specialitate din Parlamentul Republicii Moldova”, spune Igor Munteanu în interviul acordat Europei Libere.
La pachet au mai fost adoptate proiectul care conferă limbii ruse statut special, cel care anulează articolele din Codul audivizual împotriva propagandei ruse pe teritoriul Republicii Moldova și un proiect care oferă garanții suplimentare Autonomiei Găgăuze, cunoscut ca un proiect de suflet al lui Igor Dodon.
Proiectul a cărui adoptare a fost, de departe, „cea mai râvnită” este cel care privește trecerea SIS în subordinea parlamentului, „pentru că acolo este adunată toată informația despre schemele negre prin care ei își alimentau caracatița pe care ei au construit-o, ca stat în stat”, spune jurnalistul Vitalie Călugăreanu.
Proiectele au fost atacate vineri la Curtea Constituțională de Sergiu Litvinenco, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), partidul Maiei Sandu.
El a făcut câte două sesizări pe fiecare proiect, cerând în primul rând suspendarea acțiunii legilor votate joi, pentru ca acestea să nu producă efecte juridice până la pronunțarea pe fond a Curții.
Situația din Republica Moldova nu a scăpat atenției Comisiei Europene care a reacționat prin vocea lui Peter Stano, purtător de cuvânt al Comisiei de afaceri externe și securitate politică.
El s-a referit la proiectele depuse „într-o manieră pripită și netransparentă” menite să limiteze puterea prezidențială.
„Votarea a avut loc într-un mod care nu respectă procedurile parlamentare necesare. Mai mult, votarea a fost susținută de oameni identificați ca fiind implicați în corupție și în frauda bancară din 2014. Acest lucru prezintă, de asemenea, riscul ca legislația să poată servi intereselor particulare”, atrage atenția Peter Stano.
El a spus că orice modificare cu privire la atribuțiile președintelui, abia ales, este esențial „să respecte procedurile necesare, prevăzute legal, inclusiv în ce privește controlul democratic.”
„Uniunea Europeană se așteaptă ca toți factorii de decizie din Republica Moldova, o țară asociată UE, să respecte statul de drept și să garanteze democrația, în conformitate cu așteptările poporului și principiile esențiale ale ambițiosului nostru Acord de Asociere UE - Republica Moldova. Parteneriatul Uniunii Europene cu Republica Moldova va rămâne axat pe oferirea de beneficii tangibile cetățenilor Republicii Moldova”, a spus Peter Stano.