Greta Thunberg nu merge la Baku pentru summitul COP29 privind schimbările climatice. Frontierele terestre ale Azerbaidjanului sunt închise, iar activista suedeză pentru climă este cunoscută pentru faptul că nu merge cu avionul.
În schimb, își petrece timpul în apropiere, în țările vecine – Georgia și Armenia – unde întâmpină dificultăți, având în vedere atmosfera politică deloc liniștită din regiune.
Prima oprire a lui Thunberg în Caucaz a fost în Georgia, unde a ajuns pe uscat, prin Turcia. Vizita sa a coincis cu o perioadă de agitație politică în Georgia: activiștii opoziției au organizat proteste regulate în încercarea de a răsturna rezultatele alegerilor parlamentare din 26 octombrie.
Partidul de guvernământ, Visul Georgian, a câștigat alegerile la limită și au existat numeroase informații privind nereguli despre care activiștii opoziției susțin că au fost suficient de răspândite pentru a invalida votul.
Imediat după sosire, pe 4 noiembrie, Thunberg a fost la un astfel de protest. „Sunt aici pentru a sprijini lupta pentru democrație și libertate a poporului georgian”, a declarat ea pentru serviciul georgian al RFE/RL.
Ea a încercat să lege cauza schimbărilor climatice de cererile georgienilor pentru democrație. „Activismul pentru climă și drepturile omului sunt unite”, a spus ea într-un interviu.
Dar solidaritatea nu a fost neapărat una reciprocă.
Deși Thunberg atrage o opoziție vehementă oriunde merge – în special din partea conservatorilor și a celor care neagă schimbările climatice – în Georgia, ea s-a confruntat, de asemenea, cu rezistență din partea celor pe care încerca să-i sprijine, deoarece agenda ei a fost, uneori, în contradicție cu principalul curent al liberalilor georgieni care protestează pe străzile din Tbilisi.
Viziuni divergente
În timp ce se afla la Tbilisi, ea a îndemnat la proteste împotriva ambasadelor Turciei și Azerbaidjanului, precum și împotriva companiei petroliere de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, pentru rolul lor în furnizarea de energie către Israel și pentru „complicitatea în alimentarea genocidului” împotriva palestinienilor din Gaza.
Însă mulți georgieni pro-occidentali nu văd lucrurile așa. Petrolul azer este transportat prin Georgia, prin oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan, o infrastructură strategică care leagă Georgia de Europa și contribuie, de asemenea, la asigurarea independenței sale energetice față de Rusia.
Postările de pe rețelele de socializare despre vizită au atras zeci de comentarii care o atacau pentru opiniile sale politice. Ea a fost numită antisemită pentru sprijinul acordat palestinienilor și jignită pentru criticile aduse capitalismului.
„Scrie mesaje despre Baku-Tbilisi-Ceyhan, care nu ne fac bine, amenințându-ne securitatea”, se arată într-un comentariu. „Cu cât pleacă mai repede, cu atât mai bine”.
Your browser doesn’t support HTML5
Greta Thunberg critică summitul privind clima găzduit de Azerbaidjan
Alții s-au plâns că a venit cu propria agendă, în loc să susțină cauza protestatarilor georgieni. Deși a devenit o participantă obișnuită la protestele de pe străzile din Tbilisi, nu s-a grăbit să vorbească, în detaliu, despre situația din Georgia milioanelor sale de urmăritori de pe rețelele sociale.
Thunberg a fost criticată că s-a folosit de protestele de la Tbilisi pentru a-și promova agenda climatică personală. I s-a reproșat, de-asemenea, faptul că ar fi o marionetă a Rusiei, că ar fi antisemită, că răspândește 'wokeism' sau, pur și simplu, că există”, după cum a scris Nini Gabritchidze, o editorialistă a site-ului de știri Civil.ge.
Pe 11 noiembrie, ultima sa seară în Georgia, Greta Thunberg a organizat un protest împotriva COP29, împreună cu un grup de activiști din Armenia, Azerbaidjan și Georgia. Ei au atras atenția asupra mai multor probleme, printre care încălcările drepturilor omului de către Azerbaidjan, atât ale disidenților politici azeri, cât și ale populației de etnie armeană din Nagorno-Karabah, care a fugit în masă după ce Azerbaidjanul a recucerit teritoriul prin forță anul trecut.
Alți participanți aveau pancarte de susținere a unor cauze diverse, de la democrația în Georgia, la drepturile animalelor.
Coorganizatorul protestului a fost Feminist Peace Collective, un grup de azeri de stânga. „Nu vom alege între Rusia și Occident”, a spus mulțimii un membru al grupului. „Nu vom alege între valorile voastre tradiționale impuse și valorile voastre civilizate”.
În același timp, la câteva sute de metri mai jos, avea loc un alt protest, cu o abordare diferită față de Occident: mai mulți membri ai Parlamentului European veniseră să sprijine lupta Opoziției împotriva Guvernului și ambițiile lor de a adera la Uniunea Europeană.
„Un pic de distragere a atenției”
Thunberg și co-protestatarii ei au mărșăluit pentru a se alătura demonstrației mai ample, dar – în afară de mass-media care se înghesuia în jurul ei – au fost, în mare parte, ignorați.
„Este un pic o distragere a atenției”, a spus una dintre protestatarele pro-europene, Maia, care se afla în apropiere. (Ea a cerut ca numele de familie să nu-i fie folosit.)
„Am crezut că vor vorbi în schimb despre democrație, sau libertate, sau ceva legat de scopul real al demonstrației noastre.”
Într-un scurt interviu acordat la protest, Thunberg a declarat că lupta pentru democrație nu trebuie să aibă o dimensiune geopolitică.
„Trebuie să încetăm să mai alimentăm narațiunile acestor dihotomii false. Nu putem alege între două rele, ci mai degrabă să creăm o nouă alternativă și să lucrăm pe teren cu toată puterea noastră pentru a crea această alternativă”, a declarat ea pentru RFE/RL.
„Dar în orice caz, lupta pentru democrație și alegeri corecte și democratice va fi întotdeauna... un principiu de bază pe care toată lumea trebuie să îl poată susține.”
A doua zi, ea a postat o declarație privind situația din Georgia, în care și-a exprimat sprijinul total pentru proteste. Dar, pentru unii, probabil că a fost prea târziu.
Oricum, Thunberg nu avea de gând să-i impresioneze niciodată pe „acei georgieni a căror viziune asupra lumii, extrem de (geo)politizată, simplificată excesiv și din ce în ce mai destrămată, nu avea loc să tolereze persoana lui Thunberg, cu atât mai puțin să fie de acord cu opiniile ei”, a scris editorialista Nini Gabritchidze.
În Armenia, Thunberg nu a mai avut probleme, având în vedere lipsa unei agende politice interne concurente și adoptarea unei poziții puternic proarmeniene privind conflictul cu Azerbaidjanul.
Ea a luat cuvântul la o conferință din 14 noiembrie, intitulată „Impactul agresiunii Azerbaidjanului asupra drepturilor omului și protecției mediului”, în care a numit „absolut dezgustător” faptul că Azerbaidjanul găzduiește conferința. Într-un editorial publicat în The Guardian înaintea evenimentului, ea a făcut apel la „sancțiuni imediate împotriva regimului [azer]” pentru ceea ce a numit „încălcările teribile ale drepturilor omului” din Baku.
În ceea ce privește Azerbaidjanul, nu cu mult timp în urmă, autoritățile din Baku au fost de partea lui Thunberg. În aprilie, Ministerul de Externe a criticat autoritățile olandeze atunci când aceasta a fost reținută la un protest pentru climă în Amsterdam.
Guvernul azer evidențiază adesea astfel de incidente în încercarea de a atrage atenția asupra a ceea ce Baku consideră a fi ipocrizia guvernelor occidentale care se plâng de situația drepturilor omului din Azerbaidjan.
Dar, de data aceasta, un articol din ziarul proguvernamental Musavat a numit-o „marionetă” a filantropului liberal George Soros și a altor forțe. Articolul amintea sprijinul acordat de Baku după arestarea sa în Amsterdam: acum, cu atacurile sale împotriva Azerbaidjanului, este „nerecunoscătoare”.
Articol publicat inițial pe rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.