Studiu | Cu cât a redus pandemia nivelul criminalității globale

Pe parcursul pandemiei criminalitatea, în general, a scăzut cu 37%, potrivit studiului. O scădere semnificativă a existat, de exemplu în privința furturilor vehiculelor, unde s-a produs o scădere medie de 39% pentru toate orașele studiate.

Printre tipurile de infracțiuni analizate se numără agresiunile, furturile, spargerile, jaful, furtul de vehicule și omuciderea. Au fost investigate orașe din toată lumea, inclusiv Londra, Lima, Barcelona, Chicago și Tel Aviv.

Jafuri, omucideri și agresiuni

În urma aplicării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19, deplasarea zilnică pentru scopuri comerciale sau din motive personale a scăzut cu peste 80% în multe țări din Europa și America Latină. Studiul asociază acest lucru cu rata scăzută a omuciderilor, a jafurilor și a atacurilor, pe termen scurt.

Pentru că oamenii și-au părăsit locuințele tot mai rar, a scăzut și rata jafurilor din locuințe.

Un lucru pe care pandemia nu l-a afectat la fel de semnificativ a fost nivelul omuciderilor. Lucrul acesta este asociat de studiu tipului de persoane care comit aceste crime. Cel mai des, acestea nu respectă restricțiile, deci activitățile lor rămân mai mult sau mai puțin neschimbate, spune studiul. De exemplu, în Mexico City, omuciderile, răpirile și șantajul au rămas relativ neschimbate.

O altă constatare a studiului a fost că jafurile locuințelor s-au împuținat ca urmare a prezenței proprietarilor, dar jafurile centrelor comerciale au crescut ca număr deoarece pandemia a redus gradul de supraveghere a acestora.

Cu cât sunt mai aspre restricțiile asupra mobilității, cu atât mai scăzută este criminalitatea, arată studiul. Infracțiunile, jafurile și furtul de vehicule au scăzut semnificativ în orașele unde restricțiile au fost cele mai aspre.

Însă restricțiile aspre nu au avut întotdeauna același efect. Spre exemplu, reducerea transportului în comun ca urmare a pandemiei a rezultat în creșterea numărului de cazuri de jafuri și furturi de vehicule.

Cazurile de încălcare a regulamentului în trafic au crescut pe măsură ce restricțiile au fost relaxate.

Din rezultatele publicate reiese că nivelul de oportunitate afectează rata criminalității. Totuși, este posibil ca acest lucru să fie valabil doar pe termen scurt. Este de așteptat ca aceste scăderi să fie temporare și ne putem aștepta ca nivelul criminalității să revină la normal odată cu sfârșitul pandemiei, arată studiul.

De exemplu, cazurile de furt și de încălcare a regulamentului în trafic au crescut din nou pe măsură ce restricțiile au fost relaxate.

Infracțiunile mai puțin vizibile

Aceste tipuri de infracțiuni sunt mai ușor de monitorizat datorită vizibilității lor și a legăturii direct cu spațiul public și mobilitatea infractorilor sau proprietarilor. Alte infracțiuni au loc însă în spatele ușilor închise, adesea la domiciliu. Violența domestică este diferită de jafuri, iar evoluția acesteia a fost, în pandemie, diferită.

Violența domestică a fost numită o a doua pandemie din umbră de către agenția Națiunilor Unite pentru drepturile femeii.

Un studiu a arătat că, la nivel global, rata violenței domestice a crescut cu 7.9% iar în SUA cu 8.1% din cauza restricțiilor care au impus statul la domiciliu.

Rata violenței domestice este afectată de creșterea șomajului, stresul asociat cu îngrijirea copiilor și educația la domiciliu și lipsa de siguranță financiară în timpul pandemiei.

Cu cel mai mare risc de a fi afectați de astfel de infracțiuni se confruntă cei izolați în timpul pandemiei, inclusiv adulții în vârstă, femeile și copii care au avut experiențe de abuz în trecut, precum și cei cu boli mintale și alte condiții care le afectează sănătatea.

Restricțiile impuse de carantină cresc riscul cu care se confruntă grupurile izolate. În 2020, în timpul primului val al coronavirusului, mai multe persoane s-au trezit blocate în situații de abuz, cu foarte puțină susținere din partea guvernelor.

Chiar dacă restricțiile încep să fie ridicate, rămân incertitudini privind numărul exact al victimelor iar măsurile de prevenție și intervenție rămân inadecvate. Agenția ONU pentru refugiați avertizase în trecut că izolarea creează mai multe cazuri de violență domestică.

În România, apelurile la 112 din cauza violenței domestice crescuseră cu 17,32% în 2020 ca urmare a carantinei, potrivit Serviciului de Telecomunicații Speciale. În luna martie, forțele de ordine emiseseră 800 de ordine de protecție provizorii și lansaseră un avertisment oficial privind violența domestică.

„Ordinul de protecție provizoriu se emite de către polițiștii care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violență domestică”, a declarat Poliția Română în martie.

Traficul de persoane

Potrivit Agenției Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), în primul semestru al anului 2020 numărul cetățenilor români care au fost victimele traficului de persoane crescuse cu 15,9% (302 victime) față de 2019 (254).

Femeile sub 18 ani au reprezentat 31,1% din victime iar cele peste 18 ani au reprezentat 40,1%. Pe lângă asta, cele mai multe victime proveneau din mediul rural (52,6%), informează mișcarea Girl Up România pe baza unor surse ANITP.

În plus, s-a sesizat că o altă consecință a carantinei și a restricțiilor anti-COVID a fost mutarea operațiunilor infracționale online. Acest lucru s-a întâmplat și în România cu traficul de persoane. Girl Up România a arătat că recrutarea online s-a dublat ca urmare a restricțiilor iar 40% din victime fuseseră recrutate de persoane necunoscute.

Potrivit Interpol, contrabandiștii și traficanții, precum și victimele acestora, au căutat și au găsit modalități de a depăși limitele impuse de măsurile anti-COVID.