Belarusul trimite tancuri, armament și muniție aliaților din est, dar nu s-a implicat militar prin trimiterea trupelor la sud de graniță.
Situația ar putea fi rescrisă în aceste zile, după ce ministrul de externe din Belarus, Vladimir Makei, a murit brusc pe 26 septembrie. Acesta a murit înainte să se întâlnească cu omologul său rus.
Makei ocupa postul de ministru de externe de zece ani și, cu câteva zile înaintea invaziei, a declarat că nu va avea loc o invazie de pe teritoriul Belarusului. Pe 24 februarie, s-a dovedit că Makei a mințit.
„Cel mai probabil, Lukașenko la început nu a avut de ales decât să-i lase pe ruși să traverseze teritoriul Belarus. După ce a rămas la putere cu ajutorul rușilor în urma protestelor, a devenit dependent de Rusia. Nu cred că a putut să refuze acțiunile militare: exerciții, staționarea trupelor, chiar și atacurile lansate către Ucraina de pe teritoriul Belarusului. Acum, se poate teme și de răzbunare [dacă și-ar retrage susținerea față de Rusia, n.r.]. Conform unui analist militar cu care am discutat, Ucraina ar trage către ținte din Belarus în cazul în care ar porni o altă invazie de acolo”, explică Alex Znatkevich, corespondent Europa Liberă Belarus.
Aceștia și-au oferit de la începutul invaziei teritoriul ca rampă de lansare pentru atacurile rușilor către Ucraina, ceea ce le-a oferit rușilor un avantaj strategic fiindcă granița Ucraina-Belarus se află la mai puțin de 60 de kilometri în nordul capitalei Kiev. Din același punct se poate ajunge mai ușor și în vestul Ucrainei.
„Continuă și acum în aceeași notă, se permite rușilor să folosească teritoriul, li se oferă infrastructura, materialele, mâncarea de care au nevoie. Am discutat despre acest fapt cu un analist militar polonez care confirmă că această strategie rămâne în vigoare”, punctează Znatkevich.
Îți mai recomandăm Analiză | Ce discută la București miniștrii de Externe ai NATO. Ajutor pentru Ucraina și răspunsul la ascensiunea ChineiLa începutul lunii octombrie, președintele Belarusului a amenințat că se va alătura războiului din Ucraina, prin crearea unui grup militar comun și permiterea staționării a maxim 9.000 de soldați ruși la granița cu Ucraina.
Acel moment a trecut fără ca armata belarusă să invadeze Ucraina, iar conform Kyiv Independent atitudinile „insolente” ale rușilor către belaruși ar fi provocat conflicte puternice în rândul trupelor.
„Ar fi în jur de 5.000 de soldați ruși în Belarus acum, cel mai probabil recrutați din mobilizarea parțială care sunt antrenați pe teritoriul belarus, probabil nu mai erau destule facilități de antrenament în Rusia. Există teorii cum că Rusia ar încerca să aducă trupe în Belarus în următoarele luni și să-i mobilizeze într-un nou atac de sol”, observă jurnalistul din Belarus.
Armata belarusă este slab pregătită și nu a mai participat la un conflict armat în ultimii 70 de ani. Potrivit estimărilor de la Carnegie Endowment for International Peace, armata belarusă are în jur de 10 de mii de soldați și ar putea să mai mobilizeze de două ori mai mulți în caz de nevoie.
Aliați, pe hârtie
Belarusul s-a postat în tabăra Moscovei de la începutul războiului din Ucraina.
Propaganda din Rusia influențează mult modul în care este prezentat războiul în presa din Belarus, explică corespondentul Europa Liberă Belarus.
„Înaintea anului 2020, existau diferențe între propaganda din Belarus și cea din Rusia. În Belarus, retorica era că suntrem într-o splendidă izolare, că suntem o insulă de stabilitate unde se trăiește în pace chiar dacă avem probleme și în est și în vest. Dar după protestele din 2020, Lukașenko a trebuit să se bazeze complet pe Rusia, de unde înainte mai avea loc de manevră acum este complet dependent de ei. Așa că propaganda a început să semene cu cea din Rusia, să confrunte mai mult vestul, să vorbească împotriva Ucrainei”, potrivit jurnalistului.
Regimul de la Minsk, din ce în ce mai izolat în ultimii ani din pricina sancțiunilor primite de la Bruxelles pe seama alegerilor din 2020 și a deturnării avionului în care se afla jurnalistul Roman Protasevici, a primit sume importante de la aliații din Moscova și pauze în plata împrumuturilor.
Îți mai recomandăm Analiză | Belarusul, aliatul fals al lui Putin. Ce urmărește LukașenkoRușii au trimis, de asemenea, gaz natural și petrol ieftin către Belarus. Federația Rusă a devenit, chiar și dinaintea războiului, principalul partener economic al Belarusului, creându-se astfel o dependență de vecinul din est pe care belarușii ar suferi semnificativ dacă ar fi s-o rupă.
Potrivit unui studiu Chatham House din august, belarușii se opun decisiv participării în război și staționării trupelor ruse pe teritoriul țării lor. Nici măcar susținătorii lui Lukașenko nu s-au pronunțat în favoarea războiului, precizează corespondentul Europa Liberă Belarus.
Sute de belaruși s-au alăturat războiului de partea Ucrainei, luptând împotriva rușilor.
„Există unități belaruse în cadrul armatei ucrainene”, confirmă Znatkevich. „Acești oameni luptau pentru Ucraina dinaintea invaziei, în estul țării, încă din 2014. Ei consideră că nu va putea exista un Belarus liber fără Ucraina liberă.”
Jurnalistul precizează faptul că la începutul invaziei, numeroși oameni din Belarus au încercat să saboteze mișcările trupelor ruse către Ucraina.
Mulți dintre ei au fost împușcați intenționat în picioare când au fost prinși sabotând căile ferate, ca să devină exemplu. O parte din ei sunt acum condamnați la ani grei în închisoare pentru acțiuni teroriste.
Opoziția din Belarus și paranoia lui Lukașenko
Președintele Lukașenko este deja extrem de nepopular în țara sa, în urma alegerilor controversate din 2020 pe care majoritatea belarușilor consideră că le-ar fi furat. Sute de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva lui Lukașenko și a o susține pe Svetlana Țihanovskaia, despre care spun că ar fi câștigătoarea de drept a alegerilor.
Guvernul în exil al Svetlanei Țihanovskaia a atras deja mai mulți foști lideri din poliția și armata belarusă, care iau în calcul posibilitatea de a se folosi de militarii belaruși cu experiență în Ucraina pentru a-l elimina pe Lukașenko.
Îți mai recomandăm Premiul Nobel pentru Pace: Un activist din Belarus și două organizații din Rusia și Ucraina care luptă pentru drepturile omuluiLa fel ca mulți alți dictatori, în fața nemulțumirii populare, cea mai mare susținere vine de la forțele armate. Lipsit de protecția oferită de forțele armate care ar fi plecate la război și mosibil decimate în luptă, Lukașenko și-ar asuma prea multe riscuri personale, conform analizei Carnegie.
De asemenea, se zvonește că Lukașenko se teme de o invazie ucraineană și că de aceea și-ar dori să fie protejat de ruși. Nu se știe dacă aceasta ar fi o conspirație fondată sau doar o scuză.
„Este greu de știut ce crede de fapt Lukașenko, fiindcă uneori pare că inventează ceva și ajunge să creadă în această invenție, crede în ce îi este de folos să creadă”, consideră jurnalistul din Belarus.
Impactul asupra cetățenilor
Jurnalistul din Belarus spune că s-au făcut simțite efectele războiului.
„A fost un val mare de emigrare, mai ales între bărbații tineri. Mulți s-au dus către Polonia sau Georgia. Acolo n-au avut probleme cum au avut rușii, pentru că georgienii, de exemplu, știu că ei nu susțin invazia. Dar le-a fost greu acolo pentru că, odată cu valul de ruși, s-au dublat sau chiar și triplat chiriile”, punctează Znatkevich.
În cazul belarușilor care fugiseră din țară după ce au fost urmăriți sau arestați în ultimii ani pentru opoziția față de regimul Lukașenko sau pentru participarea la proteste, mulți ajunseseră în Ucraina. Acești oameni au fost puși din nou într-o situație dificilă pentru că, brusc, au devenit cetățeni ai unui stat de facto agresor.
Jurnalistul punctează că invazia a fost criticată și în Belarus, dar că guvernul i-a intimidat rapid pe protestatari. La sfârșitul lui februarie, într-un referendum constituțional organizat în Belarus, cel puțin o mie de cetățeni au protestat implicarea țării lor în invazia Ucrainei. Protestele au fost oprite rapid de forțele de ordine.
În acele momente, situația din Belarus era atât de gravă încât puteai să ajungi în închisoare chiar dacă purtai pe stradă anumite simboluri. Conform jurnalistului, autoritățile din Belarus încă încearcă să aresteze participanții de la protestele din 2020.
„Cel mai important de înțeles este faptul că în ziua de astăzi poporul belarus trăiește sub presiune zilnică, trăiește cu frica că pot fi aruncați în închisoare mulți ani. Chiar și dacă spui ceva negativ despre ruși pe internet, poți primi o sentință de câțiva ani pentru incitare la ură etnică”, explică Alex Znatkevich de la Europa Liberă Belarus.
Îți mai recomandăm Interviu | Mărturii despre regimul de detenție al opozanților lui Lukașenko. Povestea Mariei Kolesnikava, spusă de sora ei