Unul dintre cei mai importanți producători de avioane de luptă și avioane civile din Rusia a continuat să importe piese și alte echipamente de la furnizorii europeni și americani, în ciuda sancțiunilor occidentale impuse Rusiei după ce a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022.
Datele vamale de import furnizate unității de investigație din Rusia a RFE/RL, Systema, au constatat că piese de aviație de peste 8 milioane de dolari au fost importate de Rusia de la începutul anului 2022, până în iulie 2023.
Mai mult de jumătate din această sumă a venit din Germania; în mare parte dintr-o fabrică deținută de corporația americană industrială și tehnologică Honeywell.
Principalul destinatar rusesc al acelor piese importate a fost Yakovlev, o companie cunoscută anterior sub numele de Irkut, cu o fabrică emblematică situată în regiunea siberiană Irkuțk.
Printre cele mai cunoscute avioane ale lui Yakovlev se numără avioanele de luptă multifuncționale Su-30MK și Su-30CM, ambele fiind utilizate masiv în invazia rusească din Ucraina.
Compania produce, de asemenea, avionul de antrenament Yak-130 și componente pentru avionul de pasageri Airbus A320, precum și avioanele de pasageri rusești MC-21 și Sukhoi Superjet 100.
RFE/RL a obținut datele cu ajutorul C4ADS, o organizație nonprofit de analiză a datelor și de cercetare globală cu sediul în Washington.
Omar al-Ghusbi, analist la C4ADS, a analizat datele comerciale pentru a identifica componentele trimise fabricii din Irkuțk cu potențiale aplicații militare în avionul de luptă Su-30.
În importuri sunt incluse diverse componente de avionică (sisteme componente electronice de pe nave) și aeronave, în special controlere de computer cu acționare electrică, echipamente de navigație și module de sisteme automate, toate putând fi utilizate în construcția și repararea aeronavei Su-30 și a altor aeronave militare, potrivit lui al-Ghusbi.
Răspunzând la întrebările Systema, o purtătoare de cuvânt a Honeywell a spus că compania „nu are nicio înregistrare a vânzărilor, livrărilor sau serviciilor către Irkut Corporation din 24 februarie 2022”.
„Honeywell a blocat toate tranzacțiile cu Irkut Corporation la acea dată. Ca răspuns la invazia rusească din Ucraina, Honeywell și-a încetat afacerile și operațiunile din Rusia”, a declarat purtătorul de cuvânt, Caitlin Leopold, într-un e-mail.
Ea susține că „Honeywell respectă toate cerințele aplicabile privind licența de export și legile și reglementările privind sancțiunile.”
Pe 9 martie 2022, Honeywell, o corporație din SUA care produce totul, de la sisteme de securitate la domiciliu și de control al climei până la componente tehnologice, a anunțat că va părăsi Rusia din cauza sancțiunilor.
Yakovlev nu a răspuns unei solicitări de comentarii din partea RFE/RL.
Avioanele de luptă Sukhoi Su-30 participă la exerciții în 2016.
Afacerea industriei aeronautice rusești
În cadrul unei reorganizări industriale majore ordonată de președintele rus Vladimir Putin în 2006, Irkut și alte companii de top de proiectare și producție de avioane din Rusia au fost puse sub umbrela United Aircraft Corporation.
Între timp, United Aircraft Corporation face parte din Rostec, conglomeratul militar și tehnic controlat de stat, al cărui șef, Serghei Șemezov, este un fost ofițer KGB care a lucrat alături de Putin în Germania de Est în anii '80.
Uniunea Europeană și Statele Unite au început să impună sancțiuni Rusiei în 2014, după ce Moscova a confiscat ilegal Peninsula Crimeea, de la Marea Neagră. Măsurile au restricționat unele importuri de arme și produse militare conexe în Rusia.
După invazia pe scară largă a Ucrainei, Irkut, devenită apoi Iakovlev, a fost printre zecile de companii rusești vizate în mod special de noile sancțiuni occidentale. Producția sa de avioane de luptă Su-30 a fost menționată în mod special.
Rezultatul a fost o escaladare a problemelor pentru industria aviatică rusească în general, pe măsură ce companiile aeriene se luptă să întrețină avioane construite în Vest precum Boeing și Airbus, care sunt obișnuite în flotele companiilor aeriene comerciale.
Așa au devenit utilizate pe scară largă avioanele Tupolev și Iliușin, proiectate de ruși în perioada sovietică, pentru care sunt mai ușor de procurat piese de schimb și de întreținere necesară.
Experții spun că guvernul rus trebuie să investească masiv în reconstruirea lanțurilor interne de aprovizionare pentru aviația civilă și militară, care s-au atrofiat pe măsură ce companiile rusești au apelat la lanțurile globale de aprovizionare pentru piese și consumabile.
Lanțurile de aprovizionare pentru importurile rusești au fost grav perturbate de sancțiunile occidentale.
La rândul său, Yakovlev intenționează să-și refacă linia de producție internă și să înceapă să construiască motoare și piese de schimb. Dar încă mai importă cantități mari de piese de la furnizorii occidentali.
„Componentele occidentale nu sunt disponibile și totul trebuie reluat. Pentru a face acest lucru, trebuie repornit complet întregul proces. Și există probleme foarte mari cu acest lucru”, a declarat Alexandr Lanețki, director al companiei de consultanță Friendly Avia Support, pentru Current Time. „Sancțiunile au un efect cumulativ. Și cu cât merg mai departe, cu atât devine mai rău.”
„Interzis uzului militar”
Deși nu este o sumă uriașă de bani, compania a raportat venituri de aproximativ 2 miliarde de dolari în 2021, cu un an înainte de invazie.
Or, tocmai valoarea pieselor importate de Yakovlev arată cât de greu a fost pentru guvernele occidentale să pună în aplicare restricțiile privind sancțiunile împotriva Rusiei și de ce unele companii occidentale au acceptat cu atâta dificultate restricțiile.
O altă companie occidentală de la care Yakovlev s-a aprovizionat a fost Thales Avionics, o unitate a Thales din Paris.
Datele vamale arată că Yakovlev a importat piese de aviație în valoare de cel puțin 783.000 de dolari în 2022 și 2023.
În lunile de după invadarea Ucrainei, Thales a continuat să-i aprovizioneze pe clienții ruși.
Cu toate acestea, în vara anului 2022, compania a anunțat că va părăsi Rusia și că-și va închide toate birourile din țară.
Documentele de achiziție de la Yakovlev furnizate RFE/RL arată că Yakovlev a etichetat unele dintre echipamentele Thales pe care le importa ca nefiind „destinate uzului militar”. Nu este clar dacă a fost o eroare sau a făcut-o deliberat.
Thales nu a răspuns solicitărilor de comentarii din partea RFE/RL.
La câteva luni după începerea invaziei rusești în Ucraina, reporterii francezi au descoperit că furnizorii francezi au continuat să livreze Rusiei bunuri industriale, inclusiv sisteme de navigație, detectoare cu infraroșu și camere cu imagini termice pentru tancuri chiar și după 2014, când au fost impuse primele sancțiuni occidentale.
Thales & Safran, o companie al cărei principal acționar este guvernul francez, au fost principalii expeditori de mărfuri interzise, arată rapoartele franceze.
Între timp, unele dintre importurile Yakovlev au venit prin terți sau țări terțe.
Compania a primit câteva articole care au fost etichetate ca fiind militare de la Knipex și Bosch – mari companii germane.
Datele au arătat că articolele Bosch expediate prin Algeria în primăvara lui 2023 erau un echipament care părea a fi un fel de pistol cu aer cald. Knipex ar fi furnizat un tăietor de sârmă.
Knipex nu a răspuns solicitării RFE/RL de a face comentarii.
Într-un e-mail către RFE/RL, o purtătoare de cuvânt Bosch a spus că compania a încetat să mai vândă produsul fabricat de Bosch încă dinainte de invazie.
Ea a mai spus că compania a instituit politici ferme pentru a respecta reglementările privind sancțiunile și legile privind controlul exporturilor.
„Producția și distribuția directă a modelului de produs a fost oprită de câțiva ani, s-a încheiat înainte de începerea războiului din Ucraina și a sancțiunilor respective”, a spus purtătorul de cuvânt al companiei.
„Obiectivul nostru este să împiedicăm utilizarea produselor Bosch într-un mod care încalcă sancțiunile de la sfârșitul lanțului de aprovizionare direct sau indirect, din sfera noastră de influență”.
Vladimir Milov, fost adjunct al ministrului rus al energiei, care este acum un critic deschis al Kremlinului, a afirmat că „întreprinderile europene și în general occidentale nu vor sancțiuni împotriva Rusiei” și „căută orice oportunități de a furniza ceva, găsind lacune legale”.
„Afacerile vor căuta lacune, iar în absența unui aparat executiv de monitorizare a punerii în aplicare a sancțiunilor, desigur, vor găsi aceste lacune”, a spus el.