Economia SUA se desprinde de China, în timp ce Franța și Germania trag în direcții opuse. Ce face România?

Datele Biroului de Recensământ al Statelor Unite ale Americii, citate de Washington Post, arată că în primele cinci luni ale anului 2023 importurile companiilor americane din China au scăzut cu 24% față de perioada similară a anului trecut.

Printre marile companii care și-au schimbat strategia economică și au redus importurile chineze se numără HP, Stanley Black & Decker sau Lego.

Între timp, state în curs de dezolvare precum Mexic, Vietnam sau Thailanda preiau din liniile de aprovizionare care până acum erau controlate de companiile chineze.

Printre cauzele scăderii importurilor chineze se numără creșterea tarifelor americane pentru aproximativ două treimi din marfa chinezească, impusă în timpul administrației Trump, dar și faptul că salariile muncitorilor din fabricile chineze au crescut, ceea ce a scumpit marfa.

Ce țări ar putea profita?

Washigton Post notează într-o analiză că alte cauze sunt strategia economică centrată pe stat a președintelui chinez Xi Jinping, represiunile aferente companiilor private și abordarea prudentă a Beijingului față de administrația Biden.

„Comportamentul guvernelor unul față de celălalt – poziția mai ostilă, mai ofensivă – începe să afecteze procesul decizional din sectorul privat, deoarece schimbă profilul de risc”, a declarat Adam Slater, economist principal la Oxford Economics din Londra.

Datele Oxford arată că, în prezent, unul din șase dolari americani sunt cheltuiți pe produse chinezești, în scădere semnificativă față de dinainte din pandemie, când un sfert din importurile americane erau din China.

Nu doar SUA și-au redus dependența economică față de China, ci și Japonia.

Administrația Biden a restricționat exporturile către China ale celor mai avansați semiconductori și intenționează să anunțe în curând noi limite ale investițiilor americane în sectoarele tehnologice din China.

La nivel declarativ, oficialii americani spun că nu doresc un „divorț” de economia chineză, ci doar o reducere a dependenței.

În timpul unei călătorii la Beijing din iulie, secretarul Trezoreriei, Janet L. Yellen, a declarat că nivelul „record” al comerțului dintre SUA și China de anul trecut a demonstrat că „există spațiu suficient pentru ca firmele noastre să colaboreze în comerț și investiții”.

Secretarul Trezoreriei Janet Yellen vorbește în timpul unei conferințe de presă la Ambasada SUA la Beijing, duminică, 9 iulie 2023.

Valoarea ajustată în funcție de inflație a importurilor americane din China a scăzut anul trecut cu 12% față de acum cinci ani.

La începutul acestui an, Mexicul a devenit principalul partener comercial al Statelor Unite, deoarece producătorii preferau mai mult rețelele regionale de aprovizionare decât cele globale.

Mexic, Canada și China au ocupat pe rând locul 1 de la începutul războiului comercial din 2018. Vietnam și Thailanda au apărut ca alternative de top pentru companiile care doresc să-și diversifice producția în afara Chinei.

Și India atrage atenția producătorilor precum Apple, care intenționează să-și intensifice producția de iPhone-uri acolo. Industria electronică conduce impulsul către noi locații de producție.

Situația din Europa

Și în Europa unele state caută soluții pentru a reduce importurile din China.

Cea mai importantă economie a Uniunii Europene, Germania, a anunțat că își va reduce dependența de China în „sectoare critice”, printre care cel medical, al bateriile cu litiu folosite la mașinile electrice și al semiconductorilor.

Guvernul german a publicat o „strategie pentru China”, un document de 40 de pagini care evidențiază linia pe care trebuie să o urmeze Berlinul în gestionarea dependenței sale de cea de-a doua economie a lumii, scrie Reuters.

China este cel mai important partener comercial al Germaniei, importurile și exporturile dintre cele două națiuni ajungând la aproape 300 de miliarde de euro (335 de miliarde de dolari) în 2022, potrivit guvernului.

„Dependența Germaniei de importuri din China rămâne ridicată, deoarece tranziția energetică este în prezent imposibilă fără materii prime sau panouri solare chinezești”, a declarat Carsten Brzeski, director la ING.

Franța, în schimb, pare să aibă o abordare diferită. Pe 30 iulie, cu ocazia unei vizite la Beijing, ministrul de Finanțe francez, Bruno Le Maire, a declarat că Franța se opune „ideii de decuplare” de China, pe care a numit-o „o iluzie”.

Franța și Germania au viziuni diferite în ceea ce privește relația economică cu China. În imagine, liderul chinez Xi Jinping (sus), Emmanuel Macron, președintele Franței (în stânga) și Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

„Nu există nicio posibilitate de a avea vreun fel de decuplare între economiile americane, europene și chineze”.

Le Maire a subliniat totuși ambiția Franței de a deveni mai independentă economic în anumite sectoare.

Dar, a adăugat el, conceptul de reducere a riscurilor, care a devenit un cuvânt de referință în Occident în ultimele luni, „nu înseamnă că China este un risc”, notează France24.

„Reducerea riscurilor înseamnă că vrem să fim mai independenți... Nu vrem să realizăm, așa cum ne-am dat seama în timpul crizei Covid, că avem prea multă dependență de unele componente foarte specifice”, a adăugat el, citând microcipurile ca un exemplu.

Ce face România?

China este un partener economic important și pentru România, însă guvernul de la București nu a trasat încă o strategie clară în privința relației cu Beijingul, chiar dacă a adoptat un memorandum prin care interzice acordarea de licitații în infrastructură companiilor chineze.

Schimburile comerciale româno-chineze au fost de 9 miliarde de dolari în 2022, în creştere cu 3,1% față de anul precedent, China fiind al doilea partener comercial al României, după Turcia, între statele din afara Uniunii Europene (UE), potrivit datelor transmise de Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), citate de TVR.

În primele trei luni ale acestui an, România a important bunuri de 1,6 miliarde de dolari din China și a exportat de 300 de milioane de dolari.

Peste 13.000 de firme cu capital chinez erau înregistrate în România la 30 aprilie 2023.

China se situează pe locul 20 între statele investitoare în România.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, a spus că desprinderea României de China nu este „nici simplă și nici ușoară”.

Pe alocuri, legăturile cu Beijingul sunt importante sau chiar necesare, completează ambasadorul, dar trebuie stabilite limite.

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, despre relația cu China

„China este un partener și un competitor extrem de important și pentru Statele Unite, cât și pentru Europa […] Există politicieni români care au călătorit de foarte multe ori în China, avem chiar și un fost prim-ministru sau foști prim-miniștri ai României care acordau relațiilor cu China un caracter cu totul privilegiat. Deci, România, prin multiple legături, a fost legată de China și această desprindere nu cred că este simplă și nici ușoară.”

Între timp, Guvernul României a acordat companiei chineze Lenovo dreptul de a furniza infrastructura 5G în România.

Decizia a fost semnată de premierul Marcel Ciolacu și de secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean, după o hotărâre a CSAT din iulie 2023.

Europa Liberă România e pe Google News. Vă puteți abona AICI.