Începând cu președinția sa rotativă, formată din trei membri, aleși pe criterii etnice, până la consiliile legislative și executive care în același timp grăbesc dar și întârzie parcursul de dezvoltare al țării, Bosnia și Herțegovina este o țară puternic divizată.
Este divizată într-atât de mult, încât discuțiile de la semnarea acordului care a oprit războiul între etnii din anii ’90 în Bosnia, sunt relevante și acum, după mai bine de 25 de ani și stau la baza independenței Bosniei.
Acum, în timp ce fosta republică iugoslavă se luptă cu o creștere a numărului de cazuri de infectări cu Covid-19, la fel ca și vecinii ei din Balcani, a mai apărut încă un motiv de conflict interetnic.
Cele două părți care formează Bosnia, federația croată și musulmană, împreună cu Republica Srpska dominată de sârbi, aflată în Est la granița cu Serbia, au ales până acum doi furnizori de vaccinuri diferiți, care speră că vor putea să încetinească răspândirea virusului.
Una dintre părți se grăbește să obțină un vaccin rusesc omologat în mare grabă, numit Sputnik-V, în timp ce cealaltă parte a ales să cumpere vaccinuri prin intermediul alianței internaționale a vaccinului GAVI pe care și alte 185 de state au ales-o.
„Încă nu m-am decis pe care vaccin să îl fac” spune Svetlana Petrovic. Orașul unde trăiește se află lângă granița administrativ-teritorială din nordul Bosniei, care separă Republica Srpska de federația croată, adăugând „că va fi treaba autorităților”.
A cui este decizia, oricum?
Orașul natal al lui Petrovic, Doboj, se află tehnic în Republica Srpska , ai cărei reprezentați în Rusia au anunțat în August, că vor achiziționa peste 1 milion de doze de vaccin Sputnik-V, odată ce acesta va fi certificat.
Rusia deja a început vaccinarea în masă a populației cu vaccinul autohton la începutul acestei luni, în ciuda îngrijorării internaționale cu privire la siguranța lui din cauza lipsei fazei a treia de testări clinice, precursoare înregistrării lui în august. Rusia a început deja si exportarea lui pentru testări în străinătate.
Dusko Perovic, un atașat al Republicii Srpska la Moscova, a confirmat agenției de știri Srna, că orașul Bajna Luka, al doilea cel mai mare oraș din Bosnia și cel mai mare din Srpska, așteaptă prima tranșă de vaccinuri Sputnik-V în februarie.
Cu toate acestea, săptămâna trecută, reprezentantul Ministerul Sănătății din Republica Srpska le-a spus reporterilor Serviciului Balcanic de la Radio Europa Liberă că „în momentul de față este aproape imposibil să spunem care va fi primul vaccin valabil pe piață”. Acesta a mai spus că reprezentanții Republicii Srspka din Rusia „aveau în considerare achiziționarea unui vaccin de la un producător rus”
Totodată, au mai spus că au comandat 400.000 de doze de vaccin pentru 200.000 de locuitori, prin sistemul COVAX, coordonat de către alianța vaccinurilor GAVI, alianță a cărui rol este de a micșora riscul și mări procurarea unor cantități cât mai mari de vaccinuri viabile, în prezent testate sau lansate în întreaga lume.
Oficialii din cealaltă entitate bosniacă, federația Musulman-Croată, au semnat un acord pentru procurarea a 1,2 milioane de doze de vaccin cu alianța GAVI. Aceștia nu au procurat nicio doză de vaccin Sputnik-V.
Ultimul recensământ din Bosnia și Herțegovina, făcut în 2013, a arătat o populație de 1,2 milioane de locuitori pentru Republica Srpska și 2,2 milioane de locuitori pentru federația Musulman-Croată, ceea ce înseamnă că ar fi nevoie de aproximativ 6,8 milioane de doze pentru vaccinarea întregii populații. Până în 11 decembrie erau 99.543 infectați cu virusul COVID-19 și 3.250 de decese.
„În general cred că ar trebui să obținem un vaccin pentru a opri boala asta cumva” spune Petrovic. Dar o mare parte dintre bosniaci nu sunt de acord cu ea.
Un segment mare dintre aceștia — împreună cu un număr disproporționat de mare de balcanici — nu vor să fie vaccinați și nu au încredere în știință și în reportajele media care dau speranța că un vaccin va rezolva problema.
Neîncrederea e mare
Un nou studiu politic din Vestul Balcanilor a descoperit nu numai că există o rezistență foarte mare în rândul celor patru republici din fosta Iugoslavia— împreună cu Albania — dar și o acceptare surprinzător de mare în rândul persoanelor puțin informate sau dezinformate, adepte al teoriilo conspirației despre COVID-19.
„Există o legătură directă între atracția pentru teorii conspiraționiste și scepticismul față de vaccinare” a avertizat studiul lansat luna aceasta de către grupul de experți Balkans in Europe Policy Advisory Group (BiEPAG). „O majoritate a populației din regiune nu dorește să își facă vaccinul, o parte considerabil mai mare decât altundeva în Europa, unde acolo o majoritate a populației este în favoarea efectuării vaccinului".
În cinci dintre cele șase state unde a fost făcut studiul (mai puțin Muntenegru, unde aproximat 45% din populație este în favoarea vaccinării) „o majoritate refuză vaccinarea, mai mult de o treime dintre aceștia aflându-se în categoria celor „foarte hotărâți“ mai arată studiul BiEPAG.
Vizibilitatea teoriilor conspiraționiste despre COVID-19 și originile lui sunt „impresionant mai mari in Vestul Balcanilor”, constată autorii și „între un sfert și jumătate din populație susțin cel puțin una” dintre conspirațiile pe care l-au descoperit autorii.
Lucrarea de cercetare a celor de la BiEPAG s-a bazat în special pe teorii ale conspirației care nu sunt circulate doar în Balcani, ci în toată lumea, pe rețelele sociale.
Acestea includ ideile că: guvernul chinez a creat acest virus în laborator; că industria companiilor farmaceutice este implicată în răspândirea pandemiei; că există o legătură între 5G și virus; că armata SUA a creat acest virus ca pe o armă biologică; că miliardarul fondator al Microsoft Bill Gates se află în spatele virusului și încearcă să ne implanteze un cip prin intermediul vaccinării sau că virusul a fost creat în laboratoarele din Wuhan, China, de unde a și fost scăpat.
O regiune precum Balcanii – omonimă cu diviziunile și neîncrederea între etnii, care au escaladat la un deceniu de la războaiele din anii ’90, ulterior cu apariția unor regimuri semiautoritare — poate fi un loc foarte fertil pentru plantarea de teorii false pentru a discredita vaccinul.
Recent, regiunea a devenit un cuib al acțiunilor de dezinformare online, anonime, dirijate local sau internațional. De asemenea, media controlată de către stat transmite doar discursuri politice în mod repetat, care nu fac altceva decât să erodeze interesul oamenilor în media și alte instituții.
Acceptarea de teorii ale conspirației este întemeiată pe faptul că „tendința puternică de înțelegere a cauzelor”, pe care o are omul, „umple golul cauzat de neîncrederea și neînțelegerea între experți” din pandemia pe care o trăim, scria recent profesoara de filosofie Lisa Bortolotti, de la Universitatea din Birmingham, într-un articol despre convingerile iraționale și iluzii, pe blogul său Imperfect Cognition. Neîncrederea în instituții ajută, de asemenea, la respingerea dovezilor, spune ea.
Teoriile conspiraționiste tind să apară în ceea ce ea numește „bule epistemice”, sau grupuri de cititori care voit resping argumentele celorlalți. „Bulele epistemice devin mai puțin flexibile din cauza neîncrederii față de sursele ‘oficiale’ de informații precum cele guvernamentale sau media”, declară Bortolotti pentru Radio Europa Liberă.
„Deci, într-o societate unde libertatea de exprimare se află sub semnul întrebării iar media este mai puțin independentă, oamenii pot tinde să nu țină cont de părerea autorităților sau a experților, ci să vină cu propriile explicații, acestea fiind explicații care să se potrivească cu stilul lor ideologic sau convingerile politice și care sunt împărtășite și de alții din grupul lor”.
Cu toate acestea, multe persoane întrebate într-un sondaj realizat printre bosniaci de Serviciul Balcanic al Radio Europa Liberă au răspuns că vor face vaccinul atunci când va deveni valabil. „Cu siguranță mă voi vaccina” a răspuns Meho, din orașul Cazin, în nord-vestul Bosniei, parte a federației Musulman-Croate. „Când toată lumea se vaccinează, de ce nu am face și noi asta?”, spune el.
Și întrebări practice
Acordul de la Dayton, care a păstrat independența statală a Bosniei și Herțegovinei și a salvat numeroase vieți prin încetarea luptelor aprige între bosniaci, croați și sârbi, aniversează 25 de ani săptămâna asta. Dar divizarea pe criterii etnice și dezorganizarea rămân pentru Bosnia atât principiul ei de administrare, cât și călcâiul lui Ahile.
Constituția creată împreună cu mediatorii americani în 1995 a împărțit mult puterea și autoritatea, până acum controlate de un guvern centralizat.
Ca rezultat, Bosnia nu are o autoritate care să asigure sănătatea la nivel național. În loc, federația bosniacă-croată, Republica Srpska, dominată de sârbi, și districtul Brcko mai divers din punct de vedere etnic, care împreună compun Bosnia, au fiecare autoritate asupra propriilor decizii din sănătate.
Bosnia mai are de făcut față și unei corupții endemice, subliniată de eșecul achiziționării de ventilatoare de la producătorii chinezi în valoare de 5,8 milioane de dolari prin intermediul unei ferme cultivatoare de zmeură.
Acest caz a dus recent la inculpări multiple făcute de procurorii bosniaci, una dintre persoanele acuzate fiind inclusiv prim-ministrul Bosniei, Fadil Novalić.
Oficialii din Republica Srpska preiau în mod curent replicile omologilor lor din Serbia și mulți din locuitorii Republicii ascultă atenți știrile de pe canalele de televiziune sârbe. Guvernul Serbiei spune că a achiziționat doze de vaccin Pfizer/BioNTech pentru 900.000 de persoane și negociază posibile achiziții de doze din China și Rusia.
Dar Președintele Aleksander Vucic a lăsat de înțeles că nu caută ajutor în Vest și că Belgrad deja a primit o mică tranșă de doze de vaccin Sputnik-V pentru testare. Un aliat al Moscovei, Vucic a promis că va fi primul voluntar sârb care își va face vaccinul Sputnik-V odată ce autoritățile sârbe își vor da acordul că e sigur.
„Aș alege vaccinul Sputnik”, spune Petrovic din Doboj, Republica Srpska. „Este mai natural, din ce am auzit de la doctori, a fost făcut într-un mod natural ca vaccinurile din urmă”.