Prețuri mari la petrol? Bifat.
Mai puține arme americane pentru Kiev? Bifat.
Este Washingtonul distras de la războiul în desfășurare împotriva Ucrainei? Bifat.
E Europa nervoasă din cauza costurilor energiei? Bifat.
Tensiuni în Occident? Bifat.
La aproape trei săptămâni de la începutul campaniei furioase de atacuri aeriene americane și israeliene, guvernul de la Teheran - cel mai apropiat partener al Rusiei în Orientul Mijlociu - este împins spre colaps, politica regională a fost agitată, iar Moscova a fost lăsată să privească, în mare parte neputincioasă, de pe margine.
Kremlinul nu este însă în întregime nemulțumit.
„Cred că acest lucru complică situația de securitate și cea economică a Europei. Și îl distrage pe [președintele american Donald] Trump de la Ucraina, iar toate acestea vor da impresia că oferă mult spațiu suplimentar Moscovei”, spune Sam Greene, expert în Rusia și profesor de politică rusă la King's College London.
„Factorii europeni de decizie politică ar putea începe să-și schimbe disponibilitatea de a sprijini Ucraina și de a-și menține poziția față de Rusia”, declară el pentru RFE/RL. „Acest gen de lucru este cel care îi dă frâu liber [președintelui rus Vladimir] Putin”.
Îți mai recomandăm Discuție Trump-Putin despre războaiele din Iran și Ucraina. Washingtonul ia în calcul relaxarea sancțiunilor impuse asupra petrolului rusescÎn calculele Kremlinului privind consecințele războiului împotriva Iranului, prețurile petrolului sunt o variabilă cheie.
Exporturile de petrol și gaze au alimentat și finanțat războiul total al Rusiei împotriva Ucrainei, intrat acum în al cincilea an. Sancțiunile occidentale au diminuat aceste venituri, în parte din cauza unui „plafon de preț” care, în esență, limitează cât de mulți bani poate obține Moscova.
Subminarea unității
Însă războiul din Iran a dus la o creștere vertiginosă a prețurilor petrolului, ceea ce înseamnă mai mulți bani pentru Moscova și pentru războiul împotriva Ucrainei. Aceasta este o evoluție binevenită pentru Putin, având în vedere că economia rusă este în declin și ar putea intra în recesiune.
„Prețurile ridicate la energie ar putea nu doar să ofere o gură de aer în condițiile în care economia Rusiei era deja supusă unei presiuni sporite din cauza sancțiunilor și a costurilor ridicate ale războiului, ci și să submineze unitatea țărilor care susțin Ucraina”, crede Katja Bego, cercetător senior în cadrul Programului Europa al Chatham House.
„Dacă criza energetică din Orientul Mijlociu persistă și se adâncește, este probabil să vedem tot mai mulți lideri europeni începând să facă astfel de apeluri și nu vor mai fi doar țări precum Ungaria și Slovacia care să iasă din rând”, afirmă ea.
În plus, pe măsură ce americanii se plâng de prețurile ridicate ale combustibililor, administrația Trump a emis o derogare de la sancțiuni, permițând cumpărătorilor să achiziționeze petrol rusesc deja existent în petroliere aflate în întreaga lume.
„Scenariul ideal al Moscovei pentru un război în Orientul Mijlociu nu este o victorie rapidă sau o escaladare catastrofală, ci un conflict de durată și intensitate moderată care menține prețurile petrolului ridicate fără a perturba semnificativ economia globală”, scrie, într-o postare pe X, Alexandra Prokopenko, fostă consilieră a Băncii Centrale a Rusiei.
„Beneficiarul acestui război este Putin, care și-a umplut vistieria cu dolari din petrol și reducerea sprijinului acordat Ucrainei”, a declarat săptămâna aceasta pentru CNN Richard Shirreff, fost general britanic și fost comandant adjunct al NATO. Europa și Canada „trebuie acum să-și dubleze eforturile și să-și sporească sprijinul pentru Ucraina”.
Îți mai recomandăm Arme sau castraveți: „Economia de război” a Kremlinului se confruntă cu dileme serioaseSecretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a apărat decizia de a acorda o derogare pentru petrolul rusesc, argumentând că măsura a fost „adaptată strict” și „nu ar oferi beneficii financiare semnificative guvernului rus”.
„Creșterea temporară a prețurilor petrolului este o perturbare pe termen scurt și temporară, care va avea ca rezultat un beneficiu masiv pentru națiunea și economia noastră pe termen lung”, spune Bessent într-o declarație postată pe X.
Casa Albă a refuzat să comenteze.
„Există întotdeauna pericolul ca, în cele din urmă, să-i enervezi pe cei de la Washington”
Un motiv major pentru care Ucraina a reușit să se apere împotriva unei armate rusești mai numeroase este armamentul occidental. Mai presus de toate, este vorba de Washington, care a furnizat, printre altele, sisteme de apărare aeriană pentru a ajuta Kievul să doboare rachetele și dronele rusești.
În Orientul Mijlociu, SUA și Israelul – ca să nu mai vorbim de aliații SUA precum Kuweitul, Bahrainul și Emiratele Arabe Unite – au încercat să țină pasul cu represaliile Iranului, lansând zeci de arme antirachetă și antidrone.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că națiunile din Golful Persic au lansat peste 800 de rachete Patriot de fabricație americană în doar trei zile.
Cu cât rezervele de arme ale SUA sunt mai epuizate, cu atât există mai puține arme pentru Ucraina.
Asta e rău pentru Kiev și bine pentru Moscova, care continuă să bombardeze Ucraina – poziții în prima linie, blocuri de apartamente civile, rețeaua electrică, centrale electrice – lăsând Kievul să se chinuie să-și mențină apărarea.
Îți mai recomandăm Oficialii americani confirmă că Rusia furnizează informații pentru identificarea țintelor în războiul din Orientul Mijlociu„Pentru Putin, un război lung în Iran este un plus”, a declarat Zelenski într-un interviu acordat BBC. „Pe lângă prețurile la energie, aceasta înseamnă epuizarea rezervelor SUA și epuizarea producătorilor de apărare aeriană. Așadar, noi [Ucraina] înregistrăm o epuizare a resurselor.”
Ucraina s-a străduit, de asemenea, să împiedice negocierile de pace susținute de SUA să încline prea mult în avantajul Rusiei. După mai multe runde, discuțiile au ajuns acum într-un punct mort.
Săptămâna trecută, unul din principalii trimiși ai Kremlinului, Kiril Dmitriev, a mers în Florida pentru a se întâlni cu oficialii americani care supraveghează discuțiile de pace din Ucraina: trimisul special Steve Witkoff și ginerele lui Trump, Jared Kushner. Ulterior, Dmitriev a descris discuțiile ca fiind „productive”.
Două zile mai târziu, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o derogare de la sancțiunile privind petrolul rusesc.
Dacă administrația Trump ar fi distrasă de războiul din Iran, spune Greene, acest lucru ar putea deschide un rol mai important pentru Europa, care, în general, este văzută ca fiind mai susținătoare a Ucrainei.
„Cred că asta chiar face Moscova să se simtă nervoasă, dar, în același timp, [rușii] au mers pe această linie foarte fină, încercând să rămână implicați în procesul de negociere fără a renunța la nimic”, afirmă el. „Și există întotdeauna pericolul ca, în cele din urmă, să enervezi Washingtonul.”
„Influența în declin”
Cea mai mare variabilă negativă în calculul Kremlinului privind războiul din Iran este pierderea influenței în regiune, cred experții. Moscova suferea deja după prăbușirea, în decembrie 2024, a regimului lui Bashar al-Assad din Siria – țară în care Rusia a investit decenii de resurse pentru a-și consolida prezența militară.
Îți mai recomandăm Căderea lui Assad din Siria este o lovitură dată Rusiei. Ce ar putea însemna asta pentru războiul din UcrainaApoi, în ianuarie, forțele americane au năvălit în Caracas și l-au capturat pe liderul venezuelean Nicolas Maduro - un alt aliat al Moscovei.
Îți mai recomandăm Patru ani de război | Zelenski, aplaudat în Parlamentul European. Peskov: Rusia nu și-a atins obiectivele, „operațiunea specială” continuă„Acesta este încă un caz în care Kremlinul nu-și susține cu adevărat aliatul la nevoie și [se dovedește] în mare măsură neputincios”, spune Bego. „Este, de asemenea, încă un regim aliniat cu Kremlinul care se află sub o potențială presiune existențială.”
„Influența rusă în [Orientul Mijlociu] pare să fie într-un declin constant - și în viitorul previzibil -”, declară Maria Engqvist, directoarea programului de studii Rusia și Eurasia din cadrul Agenției Suedeze de Cercetare în Apărare.
„Deocamdată, Moscova are posibilități foarte limitate de a gestiona acest lucru și nu poate face prea multe în această privință.”
Rusia nu a abandonat complet Teheranul; se pare că Moscova furnizează informații și, posibil, informații sensibile privind direcționarea, care au ajutat Iranul să atace locuri precum stația CIA din Riad.
„Ambele cazuri - Venezuela și Iran - evidențiază dificultățile practice pe care le întâmpină conducerea rusă în implementarea propriilor ambiții strategice”, aspune Engqvist. „Acest lucru este probabil să erodeze încrederea [partenerilor Moscovei] în Rusia ca furnizor de orice le-ar putea fi util, precum și în relațiile respective.”
Articol preluat de la rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI