Traficul pe Canalul Sulina a bătut orice record de la începutul războiului. Efectele ieșirii Rusiei din acordul privind cerealele

După ce săptămâna trecută Rusia a refuzat să mai accepte exportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră, a reluat bombardarea Portului Odesa, iar luni dimineață a bombardat Portul Reni, miniștrii europeni ai Agriculturii se reunesc marți, la Bruxelles, pentru a discuta inclusiv despre impactul acestor noi acțiuni ale Rusiei.

Luni seară, ministrul român al Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, a discutat la telefon cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, despre ultimele atacuri ale Rusiei asupra infrastructurii fluviale și maritime și decizia Moscovei de a suspenda participarea la Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră.

Potrivit Ministerului Român de Externe (MAE), cei doi lideri au agreat să se coordoneze în continuare în plan bilateral și euroatlantic, în vederea „continuării sprijinului solid pentru Ucraina pe termen lung, inclusiv în ceea ce privește exportul produselor agricole."

De asemenea, MAE anunță că șefa diplomației române Luminița Odobescu i-a prezentat omologului american măsurile pe care le are în vedere România pe termen scurt și mediu pentru a sprijini capacitatea de tranzit pentru produsele agricole din Ucraina.

Primele efecte ale ieșirii Rusiei din acordul privind exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră

Într-un interviu acordat televiziunii Bloomberg, ministrul Agriculturii din Ucraina, Mykola Solskyi, a declarat că de la retragerea Rusiei din acordul pentru exportarea cerealelor pe Marea Neagră, acest tip de comerț a scăzut brusc cu 30%.

Iar potrivit Ministerului de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, numai în urma atacului Rusiei de vineri, asupra Regiunii Odesa, 120 de tone de mazăre și orz au fost distruse.

Reducerea exportului de cereale din Ucraina va afecta mai ales țări din Africa, mari importatoare de alimente și mai ales de făină din țara vecină. Ministrul Dmytro Kuleba se află în turneu în Africa în aceste zile.

Limitarea cantităților de cereale exportate de Ucraina poate duce la grave crize alimentare în țări din Africa și din Orientul Mijlociu. De aceea, Uniunea Europeană finanțează masiv în această perioadă dezvoltarea infrastructurii de transport din România, țară care reprezintă una dintre cele mai importante porți de ieșire pentru exporturile ucrainene.

Investițiile vor ajuta la creșterea cantităților de mărfuri ucrainene ce pot fi exportate prin Portul Constanța, pe Dunăre, pe Canalul Sulina și pe șosele.

Președintele Asociatiei Constanța Port Business Association, asociație care reunește mai mulți operatori privați din Portul Constanța, Viorel Panait, rezumă aceste eforturi pentru Europa Liberă.

„Acum este o o luptă cu minutele, cu secundele, cu obiceiurile vechi, care trebuie remediate sau îmbunătățite. Facem tot efortul”, spune Viorel Panait care este și directorul Companiei Comvex, unul dintre cei mai vechi operatori portuari din România.

Portul Constanța/Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa

Cum reduc investițiile timpii de transport pe șosele, căi ferate și în Portul Constanța

Președintele Asociatiei Constanța Port Business Association, Viorel Panait, spune că, în această perioadă, Compania Administrația Porturilor Maritime Constanța și operatorii privați din cel mai mare port al țării au început să lucreze la informatizarea transporturilor de mărfuri, cu impact major asupra reducerii timpilor de export pentru mărfurile ucrainene.

Omul de afaceri explică: „Una dintre problemele legate de sistemul nostru este gestionarea acestor situații de congestie a autocamioanelor, context în care noi am promovat o platformă informatică, Compania Administrația Porturilor maritime (n.r. compania națională de stat) o implementează (…). Este doar un exemplu acesta, dar este o preocupare generală.”

Viorel Panait spune și că termenul convenit de toată lumea implicată pentru a-și informatiza sistemele este 15 august 2023.

În al doilea rând, spune Președintele Asociatiei Constanța Port Business Association, se lucrează la simplificarea procedurilor vamale pentru exportarea mărfurilor venite din Ucraina.

„Această chestiune aduce o reducere importantă, de la 36, 48 de ore la 30 de minute. (…) Odată ce ajunge la Constanța, șoferul de TIR furnizează documentele terminalului portuar care descarcă mărfurile, terminalul portuar verifică faptul că sigiliile sunt intacte și că informațiile conținute în documentele scrise aduse de șoferul de TIR sunt identice cu cele care se află în platforma informatică a vămii încă de la intrarea mijlocului de transport pe teritoriul țării noastre”, detaliază reprezentantul operatorilor portuari din Portul Constanța.

Dacă aceste proceduri simplificate vor fi implementate de toată lumea până la finalul anului în curs, marfurile ucrainene ce vor fi exportate prin Portul Constanța ar putea depăși cantitatea de 20 de milioane de tone.

Vama Giurgiulești, camioane așteptând să treacă în Republica Moldova.

Statisticile Companiei Administrația Porturilor Maritime Constanța arată că, anul trecut, din Ucraina au ajuns în portul Constanța pentru a fi exportate 11,85 milioane de tone de mărfuri, din care 5,4 de milioane de tone au ajuns pe Dunăre și 6,4 de milioane de tone, pe mare.

Ucraina a exportat prin Portul Constanța, anul trecut, mai ales cereale, fosfat, laminate, minereuri de fier, containere.

În acest an, numai în primele șase luni ale anului, prin portul Constanța, Ucraina a exportat 10,16 milioane de tone de mărfuri, din care 7,5 milioane tone au fost cereale.

Grafic reprezentând traficul mărfuri prin Portul Constanța.

Surse guvernamentale au precizat pentru Europa Liberă că reprezentanți ai ministerelor Agriculturii, Economiei și Transporturilor discută în cadrul unei comisii speciale alte posibile soluții pentru creșterea exporturilor ucrainene prin portul Constanța. Una dintre aceste soluții ar putea fi ca anumite dane să fie rezervate exclusiv pentru navele din Ucraina.

De altfel, într-un interviu acordat Europa Liberă, ministrul român al Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a declarat că o asemenea soluție este „viabilă”, concomitent cu asigurarea unor rute specifice pentru mărfurile din Ucraina aflate în tranzit.

Însă secretarul de stat în Ministerul Transporturuilor, Ionel Scrioșteanu, spune la Europa Liberă că, mai degrabă, s-ar putea ajunge la transbordarea cerealelor direct de pe o navă pe alta, cu ajutorul unor macarale plutitoare, astfel încât să nu mai fie o presiune așa de mare pe instalațiile de pe uscat.

În același timp, pentru facilitarea exporturilor ucrainene prin vămile dintre România și Ucraina, pe de o parte, și dintre România și Republica Moldova, pe de altă parte, Comisia Europeană a alocat României aproape 80 de milioane de euro pentru facilitarea exportului de mărfuri ucrainene.

24 de milioane de euro au fost alocate Companiei de Căi Ferate (CFR) pentru investiții la trecerea graniței feroviare dintre localitățile Vicșani, din județul Suceava, și Vadul Siret, din Ucraina.

Alte peste 33 de milioane de euro au fost alocate Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru modernizarea zonei transfrontaliere dintre România și Republica Moldova, de la Ungheni.

În ceea ce privește deblocarea liniilor ferate din triajul Portului Constanța, secretarul de stat în Ministerul Transporturuilor Ionel Scrioșteanu spune, la Europa Liberă, că până acum, cu bani de la buget, s-au eliberat și sunt folosite pentru transportul de mărfuri 99 de linii, iar încă 30 mai sunt blocate.

Canalul Sulina, record de trafic în 120 de ani

Investiții consistente sunt aproape gata și pe Canalul Sulina al Dunării. 24 de milioane de euro a alocat Comisia Europeană pentru creșterea traficului pe cel mai folosit canal românesc al Dunării. În această toamnă se încheie lucrări de informatizare în portul Sulina, de balizaj, de semnalizare, iar toate acestea vor permite și circulația navelor pe timp de noapte.

Oricum, nevoia Ucrainei de a exporta tot mai multe mărfuri pe Dunăre a dus la înregistrarea unui record de trafic pe Canalul Sulina în ultimii 120 de ani. În luna mai a acestui an, au circulat pe acest canal 476 de nave, cele mai multe din istoria navigației în această zonă, povestește secretarul de stat în Ministerul Transporturuilor, Ionel Scrioșteanu.

Oficialul guvernamental spune că scopul României este ca până cel târziu în luna noiembrie, toate lucrările să fie gata și astfel, „traficul pe Sulina să crească cu 60%”.

Tot lucrările în curs vor permite dublarea încărcăturilor pe nave de la 5.600 de tone, la 10-12 mii de tone/navă, explică secretarul de stat.

Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor

Ionel Scrioșteanu completează: „La trilaterala cu Ucraina și Republica Moldova am convenit să stopeze (n.r. Ucraina) dragările pe Canalul Bâstroe și Sulina să preia ce vine din Ucraina.”

Un pas important este certificarea de noi piloți de nave pentru traficul fluvial pe Dunăre, eveniment ce se întâmplă tot cu implicarea Comisiei Europene.

Cine sunt ei ne spune tot oficialul Ministerului Transporturilor.

„Sunt români care au ieșit la pensie din sistemul militar, sunt acum în rezervă, aparțin de Statul Major al Forțelor Navale. Am discutat problema cu fostul premier (n.r. Nicolae Ciucă) și am rezolvat așa”, completează secretarul de stat Ionel Scrioșteanu.

În total, 20 de piloți militari au fost aduși până acum de la pensie ca să conducă nave pe Dunare.

Miniștrii Agriculturii din UE discută marți, la Bruxelles, despre exportul de cereale din Ucraina

La Bruxelles, are loc marți Consiliul AgriFish, la care miniștrii Agriculturii din Uniunea Europeană vor discuta despre efectele retragerii Rusiei din acordul pentru exportul cerealelor din Ucraina pe Marea Neagră.

Surse din cadrul Comisiei Europene au declarat pentru Europa Liberă că Uniunea este „foarte îngrijorată” de agravarea situației și va încerca să extindă și mai mult culoarele solidarității, acele căi de transport care trec inclusiv prin România și pe care mărfurile din țara vecină pleacă la export.

„Sperăm să creștem capacitatea pe culoarul dunărean, dar trebuie să vorbim cu toate țările implicate”, a mai spus aceeași sursă.

O chestiune delicată este faptul că Serbia și Ungaria sunt printre partenerii comerciali ai României care în mod traditional își exporta cerealele prin Portul Constanța, iar România vrea și să ajute Ucraina, dar și să lase loc pentru acești clienți vechi.

Pe de altă parte, miercurea trecută miniștrii Agriculturii din România, Polonia, Bulgaria, Slovacia și Ungaria au decis să ceară Comisiei Europene prelungirea interdicției la importurile de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea soarelui originare din Ucraina, cel puțin până la finalul acestui an și să adauge noi produse agricole pe lista importurilor interzise din Ucraina.

Contactat de Europa Liberă, ministrul român al Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a declarat că din punctul său de vedere, „sprijinul pentru Ucraina, firesc în această perioadă extrem de dureroasă pentru vecinii noștri, nu trebuie să îi dezavantajeze pe fermierii noștri”.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, la audierea în comisiile de specialitate din Parlament.

Întrebat de ce va cere prelungirea restricțiilor la importul de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea soarelui din Ucraina, ministrul român al Agriculturii a explicat că fermierii de la noi produc, de obicei, cantități duble față de necesarul nostru de consum.

Apoi, a completat ministrul Agriculturii, „având cantități mari de producție, capacitățile de depozitare devin limitate. Având în vedere războiul, fermierii din Ucraina vând sub prețul pieței, iar în lipsa acestei interdicții de import, fermierii români ar fi din nou puși în situația extrem de dificilă de a nu-și putea valorifica la adevărata valoare munca de peste an.”