Iniţiativa cetăţenească pentru regiunile naționale, promovată de Consiliul Național Secuiesc, are șanse la limită

În total 1.008.966 de semnături online au sosit până la termenul limită (joi, orele 24) pe platforma europeană a inițiativelor cetățenesti, însă încă de miercuri, 6 mai, au fost adunate cele un milion de semnături necesare petiţiei lansate de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) pentru protecţia regiunilor naţionale din Europa.

Anunțul a fost făcut la postul public din Ungaria de către László Pesty, şeful campaniei de strângere a semnăturilor. Astfel, până miercuri, pe lângă cele 220 de mii de semnături pe suport de hârtie, au fost strânse cel puțin 780 de mii pe site-ul care administrează semnăturile online pentru astfel de inițiative. Acest număr însă a sărit in 24 de ore la un milion, numărătoare oprindu-se la 1.008.966. Asta însă nu înseamnă că inițiativa va fi discutată de Comisia Europeană, pentru că există și o condiție teritorială, pe care inițiatorii nu au reușit să o depășească. O inițiativă cetățenească europeană, ca să ajungă pe masa Comisiei Europene trebuie să primească declarații de susținere din partea a un milion de cetățeni din cel puțin șapte țări membre a Uniunii Europene, iar în fiecare din ele există un prag minim de susținere, care fost atins până acum doar în Ungaria, România și Slovacia.

Hartă semnături Inițiativă europeană cetățeană

De exemplu, Ungaria avea un prag de 15.750 de semnături, dar aici au semnat pentru inițiativă 786.528 de persoane, atingând un procentaj de 4993,83%. Pe de altă parte de exemplu, în Austria procentul de susținete este de numai 16,89 %, aici numai 2280 de persoane au semnat din pragul necesar de 13.500 de semnatari. Practic, inițiativa ar produce efecte dacă s-ar fi trecut de pragul necesar în cel

Președintele CNS: "Este un miracol"

Președintele Consiliului Național Secuiesc (CNS), Balázs Izsák, a declarat pentru Radio Europa Liberă că nu își explică cum a explodat numărul semnăturilor pe ultima sută de metri. Strângerea semnăturilor a fost lansată pe 7 mai 2019. După primele patru luni de desfășurare a campaniei de strângere de semnături numărul acestora era de doar 20 de mii, iar pe 4 mai numărul semnăturilor online abia ajunsese la 400 de mii, ca în ultimele două zile numărul semnatarilor a cerscut expolizv, ajungăndu-se la peste un milion. Președintele CNS crede că oricum este nevoie de mult mai multe semnături, deoarece după validarea lor pot apărea dubluri sau greșeli, astfel o parte din ele vor fi anulate. Izsák nu crede că declarațiile președintelui Klaus Iohannis legate de proiectele de autonomie au influențat această mobilizare masivă, dar "cauzele bune de fapt sunt ajutate și de cei care le atacă cel mai vehement".

CNS cere răgaz pentru țările codașe la semnături

Potrivit lui Izsák, a fost făcută o solicitare către Comisia Europeană (CE) pentru a prelungi termenul-limită din cauza pandemiei de coronavirus, care a stopat, practic, adunarea semnăturilor pe suport de hârtie în ultimile două luni. Totodată, nu s-a reuşit nici adunarea colilor cu semnăturile deja obţinute, iar în câteva state membre ale UE ultimul val al colectării nu a avut loc deloc, din cauza faptului voluntarii nu s-au putut deplasa, a mai adăugat preşedintele CNS. Izsák Balázs a mai spus că, de altfel, CE a şi precizat că problema le este cunoscută şi sunt afectate şi alte iniţiative cetăţeneşti, astfel că are în vedere prelungirea termenului. Per total, șapte inițiative sunt în imposibilitatea de a aduna semnături pe suport de hârtie din cauza pandemiei. Președintele CNS a spus pentru Europa Liberă că asta e o lacună juridică, pentru că Tratatul de la Lisabona nu specifică ce se întâmplă în cazul în care procesul de strângere a semnăturilor este viciat.

Ce se întâmplă în continuare?

Potrivit lui Izsák, Comisia Europeană ar putea anunța pe 15 mai dacă termenul pentru adunarea semnăturilor va fi prelungit sau nu. Pentru ca CE să considere valabilă strângerea de semnături, este nevoie ca într-un sfert dintre statele membre ale UE, adică în şapte ţări, semnăturile să depăşească de 750 de ori numărul parlamentarilor europeni din ţara respectivă. Acest criteriu nu avea șanse să fie respectat până la expirarea temenului limită impus actual. "Momentan nu ne gândim la asta, vrem să strângem cele un milion de semnături până la miezul nopții. Mâine însă începe o nou eră". Dacă CE acceptă prelungirea termenului, atunci inițiatorii își vor concentra efortul pe strângerea de semnături în celelalte țări.

UDMR a strâns aproximativ 150 mii de semnături

UDMR a vrut să strângă peste 200 de mii de semnături pentru susținerea inițiativei cetățenești, însă din cauza epidemiei s-a reușit cu câteva zeci de mii mai puțin, a declarat pentru Europa Liberă deputatul UDMR, Korodi Attila. Această inițiativă este importantă pentru UDMR, pentru comunitatea maghiară din România, dar și pentru toate comunitățile naționale europene care trăiesc în minoritate, spune Korodi, care este și membru UDMR în Comisia inițiativei civice. "În prezent, politica de coeziune a UE nu ține cont de diversitatea etnică și culturală a regiunilor care ar putea contribui la creșterea competitivității și a coeziunii europene, iar această inițiativă are ca scop să aducă criterii suplimentare pentru alocarea de fonduri de coeziune", a spus deputatul UDMR.

Potrivit lui Korodi, aceste criterii suplimentare ar ajuta la dezvoltarea regiunilor cu caracter specific din punct de vedere cultural, etnic sau de tradiție istorică. Ar fi un mijloc incredibil de important, a punctat Korodi: "Dacă ne uităm numai la România, am putea dezvolta mult mai bine Ținutul Secuiesc sau Dobrogea. De această nouă reglementare ar dispune, de exemplu, județele din Secuime, județe cu specific etnocultural, care ar avea acces la noi resurse ce ar putea fi folosite întocmai pentru întărirea acestei diversități, resurse care ar fi folosite drept un motor de dezvoltare", a concis deputatul UDMR.

Korodi Attila semnând inițiativa MinoritySafePack

Dacă inițiativa cetățenească va fi acceptată, va urma un proces de legiferare, după care din politicile de coeziune ale Uniunii, acceptate de forurile UE obligatoriu ar face parte și aceste criterii, spune Korodi. Momentan criteriile de împărțire ale fondurilor de coeziune sunt bazate pe statistici și date demografice, și nu și pe criterii care țin cont de diversitatea regiunilor. Regiunile de dezvoltare sunt trasate pe baza normativelor Comisiei Europene, acceptate de Parlamentul European, și sunt concentrate pe unități administrativ-teritoriale, neluând în calcul specificurile tradiționale ale zonelor. Asta trebuie schimbată, psune Korodi, printr-unproces de legiferare a cărei prim pas este inițiativa cetățenească.

Ce este Inițiativa Cetățenească Europeană?

Inițiativa cetățenească europeană este o modalitate de a implica cetățenii în procesul de elaborare a politicilor UE, solicitând Comisiei Europene să propună noi acte legislative. Dacă o inițiativă obține 1 milion de semnături din cel puțin șapte state membre UE, Comisia decide ce măsuri să adopte.

Obiectivul iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale propus de CNS este acela ca la nivelul UE să fie legiferat sprijinul acordat regiunilor care se deosebesc de regiunile din jurul lor prin particularităţile lor naţionale, etnice, culturale, religioase şi lingvistice.

Esenţa iniţiativei este ca la alocarea fondurilor de coeziune ale UE pentru reducerea decalajului economic să se ţină cont şi de caracteristicile naţionale şi culturale ale regiunilor.

Potrivit agenției de presă din Ungaria, MTI, în iulie 2013 Comisia Europeană a considerat că reglementarea sugerată nu intră în sfera de competenţe a UE, motiv pentru care nu a înregistrat-o. Decizia de refuz a fost atacată la Tribunalul Curţii Europene de Justiţie din Luxembourg de către preşedintele CNS. În proces, România, Slovacia şi Grecia au intervenit de partea Comisiei Europene, iar Ungaria de partea iniţiatorilor. Sentinţa dată în prima instanţă, în mai 2016, a fost favorabilă CE, dar în urma recursului, pe 7 martie 2019, Curtea de Justiţie a UE a anulat hotărârea de refuz a CE, așa că CNS a lansat campania de strângere a semnăturilor pe 7 mai 2019.