Președintele rus Vladimir Putin a folosit o întâlnire cu omologul său iranian, Masud Pezeshkian, pentru a consolida legăturile lor bilaterale tot mai strânse, care stârnesc îngrijorare în Occident, pe măsură ce războiul se extinde atât în Ucraina cât și în Orientul Mijlociu.
Cei doi lideri s-au întâlnit la Așgabat în marja unei conferințe din capitala Turkmenistanului, pe 11 octombrie.
A fost prima dintre cele două întâlniri dintre cei doi lideri, alta fiind programată să aibă loc la summitul BRICS din orașul rus Kazan, care se desfășoară în perioada 22-24 octombrie.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor înainte de întâlnire că, deși discuțiile se vor concentra pe relațiile bilaterale, „situația din Orientul Mijlociu cu siguranță nu va fi ignorată și va fi, de asemenea, pe ordinea de zi”.
Întâlnirea a fost prima între cei doi de când Pezeshkian și-a asumat mandatul pe 30 iulie, după ce a câștigat alegerile pentru a-i succeda predecesorului său, Ebrahim Raisi, care a murit într-un accident de elicopter în mai.
Relațiile dintre Moscova și Teheran s-au întărit de când Kremlinul a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022.
„Pezeshkian încearcă să evalueze în ce măsură Iranul se poate baza pe Rusia pentru ajutor”, a declarat pentru Radio Farda Touraj Atabaki, profesor specializat în istoria socială a Orientului Mijlociu și Asiei Centrale la Universitatea Leiden din Țările de Jos.
„Rusia vrea să fie alături de Iran datorită sprijinului Iranului în războiul său împotriva Ucrainei, dar Moscova nu vrea să strice relația cu Israelul și să rupă toate legăturile”, a adăugat el.
Încă din primele luni ale războiului din Ucraina, Rusia a fost acuzată că folosește drone Shahed și Mohajer-6 de fabricație iraniană, dintre care multe au fost găsite după ce au fost doborâte deasupra orașelor și câmpurilor de luptă ucrainene.
Iranul a negat inițial că ar fi înarmat Rusia, apoi a admis că a furnizat Moscovei un „număr limitat de drone”, dar înainte de război.
În ciuda dovezilor copleșitoare care arată contrariul, Teheranul continuă să nege că dronele sale sunt folosite de Rusia împotriva Ucrainei.
Acest lucru nu a împiedicat Statele Unite și Uniunea Europeană să impună sancțiuni Iranului pentru că a ajutat Moscova.
Luna trecută, UE a declarat că deține informații „credibile” furnizate de aliați care sugerează că Iranul a furnizat Rusiei rachete balistice.
Între timp, tensiunile în Orientul Mijlociu s-au accentuat de când Teheranul a lansat aproximativ 200 de rachete asupra Israelului la 1 octombrie, spunând că atacul a fost un răspuns la uciderea liderilor militanți susținuți de Teheran și a unui general din Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran.
Israelul a promis că va lansa un atac „năucitor, precis și surprinzător” asupra Iranului ca răzbunare, în timp ce continuă să lovească ținte în Liban și Fâșia Gaza despre care spune că vizează ținte susținute de Iran.
Recenta spirală de violență a fost declanșată de atacul din 7 octombrie 2023 asupra Israelului al Hamas, în care au fost ucise 1.200 de persoane și luați 250 luați de ostatici.
Hamas a fost desemnată organizație teroristă de Statele Unite și Uniunea Europeană.
Luptele din Gaza au determinat un alt grup susținut de Iran, Hezbollah, să tragă cu rachete în Israel în sprijinul Hamas. Hezbollah este desemnat organizație teroristă de Statele Unite, în timp ce UE pune pe lista neagră aripa sa armată, dar nu și partidul său politic.
Armata israeliană a lansat atacuri aeriene masive asupra Beirutului și a sudului Libanului ca răspuns, precum și o incursiune terestră în sudul Libanului, menită să distrugă gruparea militantă aliată Iranului, al cărui partid politic are locuri în parlamentul libanez.
Zeci de parlamentari iranieni au cerut pe 10 octombrie guvernului să-și revizuiască doctrina nucleară și să ia în calcul folosirea de arme atomice.
Într-o scrisoare adresată Consiliului Suprem de Securitate Națională, aceștia au spus că puterile occidentale nu pot controla Israelul, făcând astfel armele nucleare „opțiunea Iranului de a crea descurajare”.
Iranul a fost lovit de valuri de sancțiuni economice paralizante pentru programul său nuclear, care a cunoscut o creștere bruscă a capacității sale de îmbogățire a uraniului după ce Statele Unite, sub fostul președinte Donald Trump, s-au retras dintr-un acord de referință din 2015, cunoscut sub numele de Planul de acțiune cuprinzător comun care a restrâns programul nuclear al Teheranului în schimbul scutirii de sancțiuni.
Iranul spune că programul său nuclear este în scopuri civile pașnice, dar oficialii guvernamentali au creat temeri după ce au declarat recent că și-ar putea schimba „doctrina nucleară” dacă este atacat sau existența sa este amenințată de Israel.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI