3.500 de artiști români și străini vor susține un maraton muzical pe o perioadă record de patru săptămâni, cu măsuri de protecție și cu săli ocupate la doar 70% din capacitate, o provocare pentru întreaga comunitate culturală românească, la 75 de ani de la moartea compozitorului român.
Mihai Constantinescu a fost creierul și inima reluării Festivalului George Enescu după Revoluția din 1989. A fost la cârma evenimentului în ultimii 30 de ani. Ediția din 2021 este ultima pe care o conduce.
1. Cu ce se deosebește cea de 25 ediție a festivalului Enescu de cele de dinainte. Este o ediție aniversară organizată în plină pandemie. Ați avut refuzuri din partea artiștilor?
Principala diferență constă în modul de organizare și de prezentare a orchestrelor. Programele artistice sunt în principiu cele pe care le cunoaște publicul. Nu facem experimente, dar am respectat direcțiile artistice date de directorul artistic al Festivalului, Vladimir Jurowski, care includ: o interpretare foarte variată a lui George Enescu, pentru a marca 140 de ani de la nașterea sa și pentru că aceasta este misiunea Festivalului, prezența consistentă a operei, inclusiv cu proiecții multimedia, celebrarea lui Stravinsky, pentru că se împlinesc 50 de ani de la moartea sa, iar maestrul Jurowski și-a dorit un dialog Enescu-Stranvinsky, promovarea muzicii contemporane de calitate. Noi am avut un program artistic conturat foarte clar încă de la sfârșitul anului 2019. Am reușit să păstrăm majoritatea acestui program.
2. Cum au reacționat artiștii, având în vedere condițiile pandemice?
Câteva modificări au fost. Am fi vrut să aducem artiști și orchestre din cele două Americi, dar nu a mai fost posibil. A trebuit să reducem numărul de lucrări enesciene pe care le prezentăm de la 42 la 37, din cauză că anumite formații care confirmaseră au trebuit să se retragă și cele care le-au înlocuit nu mai avut timp să se pregătească.
Cu toate acestea, nu putem vorbi de refuzuri. Ci unele orchestre și unii artiști a trebuit să se retragă din cauza pandemiei. Altfel, reacția artiștilor a fost pozitivă și de deschidere. Pentru mulți dintre ei, să se țină Festivalul Enescu este ca o sursă de optimism și de energie.
3. Suntem în plin val patru, care sunt măsurile speciale luate de organizatori pentru a face posibil ca desfășurarea să aibă loc fără niciun incident neplăcut?
Măsurile speciale sunt cele pe care le-a stabilit CNSU si pe care le urmam si noi: teste, vaccinare, distantare si purtarea măștii. Publicul Festivalului este educat în acest sens și nu se expune pericolelor de orice natura. Și acest lucru ne dă încredere că vom reuși sa ducem la bun sfarsit Festivalul. Pe de alta parte, artiștii străini vin în România în baza Certificatului digital, iar artiștii români au început să înțeleagă necesitatea măsurilor speciale pe care le luăm în aceste momente. Este important să înțeleagă și să respecte aceste reguli și spectatorii, inclusiv să poarte mască în mod corect, pe nas și pe gură, cât timp sunt în săli.
4. Care este interesul publicului pentru Festival în condiții de pandemie? Ați avut probleme cu persoanele care nu înțeleg importanța restricțiilor?
După cum v-am spus mai devreme, publicul Festivalului este mai special, educat și cred că majoritatea urmărește și respectă măsurile noastre. Poate unii dintre spectatorii fideli prefera în aceste momente să nu se expună și să vină în sălile de concerte și vor urmări concertele din Festival la Radio, TV sau pe site-ul nostru. Poate din acest motiv, nici nu vom vinde toate biletele la multe concerte, așa cum se întâmpla in zilele normale ale editiilor precedente.
Îți mai recomandăm Dialog în timp de Război Rece: Yehudi Menuhin și Margaret ThacherDesigur, din ce vedem pe social media, se pare că sunt și persoane care nu sunt de acord cu vaccinarea și care critică impunerea măsurilor sanitare. Și la finalele Concursului Enescu 2020/202, în luna mai, am avut astfel de critici. Dar nu avem ce să facem, câtă vreme oamenii interacționează în săli, ei trebuie să respecte regulile sanitare.
5. Vor fi și transmisiuni online?
Cât privește interesul, eu cred că pandemia nu a anulat pasiunea pentru muzică clasică, însă nesiguranța poate încă să descurajeze oamenii să vină în săli. De aceea am lăsat transmisiunile online gratuite, pentru a încuraja publicul să fie alături de noi. Sperăm însă să fie alături de noi, indiferent de modul în care vor participa la Festival. Și e posibil ca, la fel ca la Concurs, pe măsură ce se asigură că participarea în sală este în condiții de siguranță, vor veni suficient de mulți încât să ocupăm cât mai multe din locurile pe care le avem la vânzare.
6. Care sunt surprizele și noutățile celei de-a 25-a ediții?
Surprize sunt multe, începând de la numele noi din Festival – dirijorul Lahav Shani, violonistul Gil Shaham, Radulovich, dirijorul Santtu-Rouvali, James Gardner, Andres Orozco-Estrada, actorul Robert Powell, dirijorul Daniel Harding, la cei déjà asteptati de publicul nostru - Sir Simon Rattle, Jurwoski, Gatti, Gergiev, Jarusky, Joyce DiDonato, Diana Damrau, Jose Cura, Orchestra Nationala a Frantei, Les Dissonances, Concertgebouw, cele 7 din cele mai bune orchestra simfonice britanice, Scala din Milano, Filarmonica din Munchen, etc.
Avem programe de exceptie gandite de Sir Simon Rattle, Vladimir Jurowski, care aduc un omagiu lui George Enescu si lui Igor Strawinsky.
Avem orchestre care participa pentru prima data în Festival: Filarmonica din Atena, cea din Zagreb, Orchestra Radio din Ungaria.
Avem operă in premiera pe scenele din Romania, precum Die Tote Stadt (Orașul mort), Der Zwerg (Piticul), Lulu și Te Deum-ul compus de Jose Cura special pentru Festivalul Enescu, pentru a celebra cea de-a 25-a ediție a sa. Aceasta va fi chiar o premieră mondială.
Avem nume importante în seria Muzica Secolului 21: Patricia Kopatchinsky, Sir Simon Keekyside, Peter Jablonsky, Caroline Widman alături de compozitori de marca - Dove, Sciarino, Ammann, FIlidei etc.Vine și celebrul pianist și compozitor Fazil Say. Deci surprize plăcute vor fi cu siguranță.
7. Este o ediție aniversară, care va fi locul creațiilor enesciene în evenimentele muzicale programate în cadrul festivalului?
Locul creației Enesciene este cel pe care l-am dorit încă de la început : majoritatea lucrărilor importante vor fi prezentate de artiști și ansambluri internaționale. Sunt prezente simfoniile și suitele, muzica de cameră, muzica concertantă, inclusiv o operă - Strigoii. Avem aproape tot ce se putea prezenta în aceste condiții speciale. Deci pot spune că nu am făcut rabat de la calitate și cantitate.
Punând, lucrurile în perspectivă, ediția aceasta este o sărbătoare și pentru că reușim să avem o diversitate atât de mare de lucrări enesciene interpretate de artiști români și străini. Faptul că artiștii străini sunt tot mai dornici să-l interpreteze pe Enescu, că nu mai stăm doar în zona Rapsodiilor, este dovada că Festivalul Enescu își îndeplinește misiunea de a promova muzica lui Enescu în lume.
8. Debutul festivalului are loc în contextul în care o parte dintre bunurile aparținând lui George Enescu, printre care și patru pagini de adnotări la manuscrisul Oedipe și o vioară care ar fi aparținut compozitorului, sunt scoase la vânzare prin licitație. Proveniența lor este neclară. Dacă și cum ar putea afecta asta evenimentul artistic?
Dupa parerea mea, chestiunea aceasta nu poate afecta nicicum Festivalul. Lucrurile merg în paralel: Festivalul cu lucrurile lui de valoare pe de o parte, iar ancheta privind autenticitatea materialelor propuse pentru licitație pe de alta parte. Aceste doua lucruri nu se interesecteaza deloc și sper ca și media sa preia aceasta situatie diferentiat.
9. Cum este posibilă o astfel de vânzare, în condițiile în care averea marelui compozitor a ajuns în proprietatea statului român? Știm că ați sesizat organele penale.
Da. Ni s-a părut ciudat ca asemenea valori, prezentate ca fiind autentice, sunt scoase la licitație. Dacă lucrurile sunt legale nu avem nimic împotriva, dar dacă legea este încălcată? Este cazul sa se faca lumina în acest caz, iar dacă lucrurile sunt "curate", cu atat mai bine.
Îți mai recomandăm Controversata licitație a unor bunuri ce ar fi aparținut lui Enescu: rumoare printre artiști, dosar penal la Poliție10. Cât și cum din opera lui George Enescu poate fi interpretată?
Enescu poate fi interpretat integral. Tot mai multă lume începe sa includa în repertoriul personal, al orchestrelor si ansamblurilor, lucrarile enesciene. Nu este o muzica usoara. Enescu și muzica lui trebuie în primul rand sa fie înțelese. Și sunt din ce în ce mai mulți interpreți importanți care deja au o interpretare specială, personală, a lucrărilor lui Enescu. Un exemplu este lista mare de importanți dirijori care au abordat Simfonia a III-a de Enescu - Gergiev, Jurowski, Petrenko, Luisi, Pappano, Foster etc. Ca sa nu mai spun de dirijorii români.
Iar din punct de vedere al lucrărilor camerale sau concertante, acestea au început să apară din ce în ce mai mult pe înregistrări ale unor case importante de discuri.
Deci a trecut demult vremea în care spuneam: „Noi românii suntem singurii care știm sa interpretam Enescu!” Sincer, aceasta atitudine, acest monopol imaginar, a dăunat foarte mult creației enesciene și - pană la urma - și școlii muzicale românești. Enescu este un spirit universal.