„Va fi un război lung. Acesta va fi un război de uzură, război al voinței”, spune Mircea Geoană, care anticipează că Ucraina va ieși învingătoare „datorită curajului ei”, dar și al ajutorului pe care va continua să îl primească din partea țarilor membre ale celei mai puternice alianțe militare din lume.
Kievul a primit în acest prim an de război ajutoare militare și financiare de peste 80 de miliarde de dolari, arată datele Institutului Kiel, prelucrate de Europa Liberă.
Trebuie să ne amplificăm producția industrială, să facem mai multe achiziții comuneMircea Geoană, secretar general adjunct al NATO.
Numărul doi din NATO a admis că, în prezent, statele membre ale coaliției Ramstein - structură formată din aproximativ 50 de state din toată lumea - nu dispun de toată muniția și de toate echipamentele militare de care Ucraina are nevoie.
„Acesta este un lucru foarte complex și cred că uneori este o simplificare excesivă și în mass-media să spună să dăm ceva, fără să știe că toate aceste lucruri sunt foarte complicate. Mă refer la mentenață, livrare. Deci, da, vom face mai mult pentru Ucraina. Uneori livrăm rapid, alteori trebuie să ne mobilizăm propriile resurse. Ceea ce spun este că această coordonare dintre Ucraina și procesul Ramstein este absolut impecabilă, chiar dacă întotdeauna este nevoie de mai mult. Dar procesul funcționează. Procesul a dat rezultate, iar acest lucru este vizibil, astăzi, după un an de război. Ucraina este în picioare și Rusia are atât de multe dificultăți din cauza curajului ucrainenilor, dar și a sprijinului pe care l-au primit din partea națiunilor aliate și a națiunilor partenere.”
Progresele sunt însă vizibile, susține secretarul general adjunct al NATO, și anume acela că statele donatoare pot anticipa de ce anume poate avea nevoie în următoarele etape ale războiului și livra asistența necesară.
„Avem și o problemă de capacitate în întreaga alianță, deoarece baza noastră industrială nu era pregătită pentru un război lung, cu un consum atât de mare de muniție pe zi. De aceea, avem nevoie, pentru a putea continua să susținem Ucraina, să ne amplificăm producția industrială, să facem mai multe achiziții comune și, de asemenea, să oferim industriei noastre de apărare un semnal foarte clar de cerere.”
Ucraina cere insistent aliaților din NATO și Uniunea Europeană, încă de la începutul invaziei Rusiei, avioane de luptă, însă până în prezent nu s-a luat o decizie.
Pe de o parte, state precum Germania s-au opus trimiterii de avioane de luptă în Ucraina, de teama escaladării conflictului militar.
Pe de altă parte, Polonia și Olanda sunt în favoarea livrării de avioane militare Kievului.
Politico a scris vineri că Marea Britanie încearcă să convingă Occidentul să furnizeze avioane de luptă moderne aliaților din estul Europei, astfel încât statele din această parte a continentului să poată dona Ucrainei, la rândul lor, propriile avioane din perioada sovietică.
Îți mai recomandăm 24 februarie | Trei lecții ale unui război despre care nimeni nu credea că ar putea avea locÎntrebat despre această ipoteză, secretarul general adjunct al NATO a declarat că la nivelul Alianței Nord-Atlantice nu s-a luat încă o decizie în această privință. Discuțiile, însă, continuă.
„Știți că la fiecare cerere din partea Ucrainei a existat întotdeauna o perioadă de consultare. Și asta fac democrațiile. A fost o discuție mare înainte ca tancurile să fie date Ucrainei sau ar trebui să fie date Ucrainei. Deci nu pot anticipa ce va fi când vine vorba de următorul set de armament de care ar avea nevoie Ucraina”, a explicat Mircea Geoană.
În ceea ce privește rolul României în sprijinirea Ucrainei, oficialul NATO a declarat că, alături de Slovacia, Polonia, țările baltice și toți cei de pe Flancul Estic, România are un rol strategic în ajutorarea țării vecine.
„Oferă transport aerian strategic pentru sprijinul Ucrainei. Ei oferă transport pentru lucrurile cu care ajutăm Ucraina. Deci, nu este un concursul de frumusețe pe care îl facem aici.”
Numărul 2 din conducerea NATO a declarat că, în cadrul Alianței, nimeni nu are vreo problemă că liderii politici de la București preferă să nu vorbească deschis despre ajutorul concret pe care îl oferă Ucrainei.
„Nu, România este un aliat foarte important. Iar relevanța strategică specifică a României, sau a Mării Negre, pentru NATO este pur și simplu imensă. Acum depinde de fiecare aliat să comunice, este un drept suveran al oricărei națiuni din NATO de a comunica ceea ce face, cât de mult face și unde face. Și cu asta ceva ce noi respectam integral. "
Este Republica Moldova în pericol?
Rusia nu are în prezent capacitatea militară de a ocupa Odesa și face „pod terestru” spre Transnistria, cum ar fi planificat înainte de invadarea Ucrainei, și nu poate ataca cu trupe Moldova, dar poate purta un război hibrid împotriva ei, susține Mircea Geoană.
„Chiar în absența unei agresiuni militare (rusești) împotriva Moldovei, care pentru noi e improbabilă pentru că nu credem că trupele ruse pot ajunge acolo, vedem un întreg arsenal de instrumente ale războiului hibrid folosite de Rusia în Moldova. Totul. Energie, șantaj, dezinformare, manipulare, provocarea tulburărilor sociale, folosirea coloanei a cincea din Moldova pentru a schimba direcția vestică a țării.”
China, avertizata sa nu alimenteze militar Rusia
În ceea ce privește eventualul rol al Chinei în acest conflict, Mircea Geoană a declarat că nu poate comenta informații secrete.
„Nu comentăm public informațiile clasificate atunci când vine vorba, să spunem, de ajutorul letal pe care China l-ar putea oferi Rusiei.”
Dar, secretarul general adjunct al Alianței Nord Atlantice transmite și un avertisment:
„Este, de asemenea, un semnal de avertizare din partea noastră a tuturor celor din NATO și a prietenilor și aliaților noștri din Indo-Pacific, că aceasta va fi o schimbare semnificativă în politica chineză. Descurajăm ca acest lucru. De asemenea, e în joc și reputația Chinei, pentru restul lumii. Întotdeauna s-au prezentat ca un apărător al normelor internaționale, că sunt împotriva agresiunii. Și cred că China ar trebui să fie foarte, foarte prudentă în a merge până la capăt în sprijinul Rusiei. Ei fac deja multe pentru Rusia. Dar credem că acesta va fi un pas care va avea și consecințe inclusiv din partea noastră.”
L-am întrebat pe secretarul general adjunct al NATO dacă, la nivelul alianței, există temerea că războiul ar putea să se extindă și în restul Europei.
„Nu vedem că Rusia ar avea nici potențialul, nici intenția de a duce un război dincolo de Ucraina”, a spus Mircea Geoană.
„Desigur, suntem, de asemenea, foarte vigilenți în a nu escalada acest război. Este deja atât de dificil și cu atâtea pierderi. Nu pot spune ce se va întâmpla în întreaga lume. Există multe puncte fierbinți. Dar când vine vorba de Europa, cred, și aceasta este și evaluarea noastră și presupunerea noastră, că acest război va rămâne în Ucraina și se va evita un război mai mare în Europa.”
Din punctul său de vedere, Rusia și-a pierdut credibilitatea atât ca țară, dar mai ales din punct de vedere militar din cauza invaziei la scară largă asupra Ucrainei.
„Dacă ne uităm la câștigurile pentru Rusia, cred că bătălia pentru ei este pierdută din toate punctele de vedere. Și, probabil, cel mai important aspect în care Putin a pierdut și Rusia a pierdut este că au pierdut Ucraina din punct de vedere emotional”, a accentuat secretarul general adjunct al NATO.
Îți mai recomandăm Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: Președintele Putin a eșuat. El vrea o Europă diferită”