De cinci ori mai mulți copii ucraineni înscriși la școlă în România, anunță Pablo Zapata (UNHR)

Your browser doesn’t support HTML5

Reprezentantul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în România, Pablo Zapata, spune că 24.000 de copii ucraineni vor învăța în școlile românești în anul școlar 2023-2024, de cinci ori mai mulți decât anul trecut.

Reprezentantul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați spune la Europa Liberă că, în această perioadă, Ministrul Educației și inspectoratele școlare caută soluții pentru a primi în clasele școlilor românești de cinci ori mai mulți copii refugiați ucraineni decât anul trecut.

Și asta după ce în această primăvară, Guvenul a decis să condiționeze acordarea a 2.000 de lei pentru fiecare familie de refugiați de înscrierea copiilor la școală și de angajarea adulților sau inscrierea la agențiile pentru ocuparea forței de muncă.

Pablo Zapata spune că acum, cu trei săptămâni înainte ca școala să înceapă, părinții refugiați au făcut cereri pentru înscrierea la școli a 24.000 de copii ucraineni. Anul trecut, aproximativ 5.000 de copii ucraineni au învățat în școli românești.

De asemenea, declară reprezentantul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați în România, numărul refugiaților ucraineni care lucrează în România a ajuns la aproape 7.000, în creștere față de anul trecut cu peste o mie de persoane.

Pablo Zapata susține că, în total, peste o treime dintre refugiații adulți ucraineni aflați în România lucrează, fie aici, fie pentru companii sau instituții din Ucraina, de la distanță.

Acesta face și bilanțul refugiaților ucraineni care mai sunt în România - 95.600 dintre cei aproape patru milioane care au intrat în țară începând cu februarie 2022.

Reprezentantul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați spune că acest număr nu ar trebui să pună probleme României din punct de vedere economic.

„95.000 de oameni este capacitatea unui mare stadion de fotbal [...] Acum, desigur, situația este mai complexă în cazul refugiaților. Dar nu ne putem gândi că o țară ca România nu poate face față la așa ceva. Dacă ar fi așa, ar fi cu adevărat ceva groaznic”, mai spune Pablo Zapata.