INTERVIU Vlad Vieriu, avocatul care a reprezentat peste 100 de medici în procesele cu CJAS

Vlad Vieriu, avocat care a reprezentat 110 medici de familie în procesele cu CJAS

Care sunt particularițățile dosarelor dintre medicii de familie și CJAS și cât durează, în medie, acestea?

Colaborarea mea cu profesioniștii din domeniul medicinei de familie a început acum aproximativ șapte ani, pe fondul încheierii mai întâi a unui contract de asistență juridică și reprezentare a Societății Medicilor de Medicină Generală – Medicină de Familie din județul Iași, iar această colaborare ulterior a dobândit caracter permanent. În toată această perioadă de timp am reprezentat fie asociația, fie diferitele forme de exercitare a profesiei de medic de familie în numeroase și diverse litigii, cele mai multe dintre acestea purtate împotriva Casei Județene de Asigurări de Sănătate Iași.

În sinteză, aproape toate litigiile anterior amintite au drept cauză disfuncții tehnice și legislative ale sistemului medicinei primare din România. Acestea generează situații în care medicii de familie, în exercițiul firesc și cu bună-credință al activității ce-i consacră în viața noastră, a pacienților, sunt considerați a fi răspunzători pentru presupuse prejudicii constatate fie de reprezentanții caselor județene de sănătate, fie indirect, de organele de control specific din cadrul Curții de Conturi a României. De menționat este faptul că reprezentanții Curții de Conturi a României verifică activitatea caselor județene de asigurări de sănătate, nivel la care observă disfuncțiile. Faptul că ulterior casele județene de asigurări de sănătate aleg să se îndrepte împotriva medicilor de familie este, din punctul meu de vedere, o alegere neinspirată.

Dacă odinioară, în aceste situații, medicii de familie erau ținuți a se coaliza și a chema casele județene de asigurări de sănătate în judecată, ulterior, în urma statuării pe cale juriprudențială, apoi normativă a faptului că medicii de familie se află în raporturi juridice de natură civilă cu casele județene de asigurări de sănătate, iar contractele încheiate de părțile amintite nu sunt titluri executorii, situația s-a modificat diametral. Actualmente, pentru recuperarea oricărui presupus prejudiciu, casele județene de asigurări de sănătate sunt ținute să cheme în judecată formele de exercitare a profesiei de medic de familie, reținerile de odinioară fiind de domeniul trecutului. Această schimbare de sens a fost unul dintre marile succese obținute în forurile de judecată, ceea ce ne amintește odată în plus cât de prețios este acest izvor de drept al jurisprudenței.

Revenind la particularitățile urmărite, pot exemplifica amintind litigiile în care este invocată răspunderea contractuală a formelor de exercitare a profesiei de medic de familie (cabinete individuale, cabinete asociate, societăți comerciale etc.) fie pentru prescripții medicale interpretabile, fie pentru situații absurde precum cea în care medicii de familie acordă asistență medicală de specialitate și eliberează rețete în favoarea unor pacienți care se află în regim de spitalizare continuă. Aș putea spune că aceste din urmă cazuri sunt realmente amuzante, cel puțin pentru un profesionist al dreptului care trebuie să înțeleagă cum poate fi chemat în judecată un medic pentru că nu a avut capacitatea de a intui sau a descoperi o situație ce-i este vădit ascunsă, iar sistemul de sănătate din România nu doar că nu-i oferă nicio evidență, ci îl pune în chiar această situație delicată. Imaginați-vă că unii pacienți părăsesc unitățile spitalicești fără a îndeplini formalitățile de externare. Cazurile nu sunt dese, dar există. Ei pleacă din spital având asupra lor cardul de sănătate. Având vreo afecțiune sau vreo suferință, se îndreaptă spre medicul de familie, care nu are la dispoziție o bază de date a pacienților internați, ba mai mult decât atât, poate fi lesne indus în eroare de simpla prezentare a cardului de sănătate. Prezumția este de bună-credință, iar medicii de familie au lucruri mai importante de făcut decât să-și bănuiască etern pacienții ca fiind niște fugiți din spitale. Însă instituțiile publice de resort au instrumentele pentru a suprapune prescripțiile medicilor peste internările pacienților și de aici se naște presupusul prejudiciu, deși acesta este mai degrabă unul formal, un pacient neavând niciun interes de a înghiți mai multe medicamente decât îi sunt necesare. Dar cum reprezentanții caselor județene de asigurări de sănătate nu pot refuza demersurile impuse de cei ai Curții de Conturi a României, procesele curg. În concluzie, deși nu fac parte din acest lanț al slăbiciunilor, tocmai medicii de familie sunt aleși pentru ispășire.

Alteori, litigiile au o altă anvergură, mai amplă și le purtăm prin mijlocirea asociației sau chiar a Societății Naționale de Medicina Familiei, împotriva caselor județene sau chiar a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

În privința sumedeniei de procese cauzate de disfuncțiile anterior amintite, durata de soluționare definitivă a acestora variază în funcție de viteza cu care parcurg procedura specifică, existând variații de la o fază procesuală la alta, de la o instanță la alta, de la un proces la altul. Au existat valuri succesive de acțiuni în cursul anilor 2018, 2019 și 2020. Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Iași este foarte riguroasă și promovează toate căile de atac, indiferent de valoarea obiectului pricinii. Nici cheltuielile de judecată stabilite în sarcina acesteia nu pare a avea vreun minim efect disuasiv. Acțiunile acesteia urmează cu o cadență nealterată cele trei momente: fond, apel, recurs. Și actualmente mai avem pe rolul Curții de Apel Iași recursuri formulate în dosarele înregistrate în primă instanță în anul 2018.

Medicii de familie sunt citati sa participe la proces, de regulă?

Formele de exercitare a profesiei de medic de familie și, eventual, Societatea Medicilor de Medicină Generală – Medicină de Familie din județul Iași sunt cele ce au calitate procesuală în litigiile cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Iași. Acestea se bucură de exercițiul deplin al drepturilor procesuale și le incumbă obligațiile procesuale, întocmai ca oricărui alt participant la procesul civil. În toate cazurile li se comunică citațiile potrivit prevederilor Codului de procedură civilă. Dar pentru a nu le tulbura atenția cu adrese, citații și comunicări din partea instanțelor, am adoptat practica indicării unui sediu procesual ales, de regulă la sediul cabinetului de avocat sau, în unele cazuri, la sediul asociației din municipiul Iași. Prezența medicilor de familie la proces rămâne la latitudinea acestora însă, atât timp cât dumnealor au garanția unei asistențe juridice efective, realizează că nu are sens să fie prezenți la ședințele de judecată. Medicii de familie prețuiesc timpul.

Aveți si cazuri în care mizele dosarelor să aibă o valoare financiară infimă, sub valoarea cheltuielilor de judecată, de pildă?

Din păcate, sunt foarte multe acțiuni al căror obiect se situează sub pragul de 100 de lei. Altele nu depășesc cuantumul de 500 de lei. A existat și o cauză al cărei obiect a coborât sub 20 de lei. Foarte puține sunt acțiunile al căror obiect are o valoare substanțială, ceea ce alături de multitudinea cauzelor, reprezintă un indicator al faptului că demersurile judiciare ale caselor județene de asigurări de sănătate, acolo unde există, sunt mai degrabă formale, efecte ale unor mecanisme legale obtuze, dar imperative. Chiar ieri, 02 februarie 2021, îi împărtășeam unui fost student aflat într-o sală de judecată frumusețea ideii de a pleda în fața unui judecător vreme de aproximativ 10 minute, pentru a-I prezenta concluziile mele, substanțiale la nivel de principiu, într-o cauză în care miza era de 27,16 lei. A fost frumos. ”Măreția dreptului”, cum ar fi spus un fost președinte al Curții Constituționale a României. Partea cu adevărat frumoasă în toată această dispută cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Iași a fost solidaritatea medicilor de familie care sunt membri ai asociației pentru a formula apărări în fiecare cauză, indiferent de valoarea obiectului cererii de chemare în judecată. Domniile lor au înțeles foarte bine importanța pentru viitor a soluțiilor pronunțate în propriile lor cauze pentru modelarea cadrului normativ al profesiei de medic de familie, deși poate ar fi fost mult mai simplu să plătească pretinsele prejudicii infime, dar injuste.

Care sunt, în general, soluțiile pronunțate de instanță?

Până în momentul de față, peste 98% dintre soluțiile pronunțate în acțiunile amintite sunt în favoarea formelor de exercitare a profesiei de medic de familie. Cerere de chemare în judecată respinse, apeluri respinse, recursuri constatate ca fiind nule în unanimitate. Nulitatea tuturor recursurilor declarate în aceste cauze a venit pe fondul neîncadrării motivelor cererilor de recurs în motivele strict și limitativ prevăzute de lege.

Cred că au fost 3 sau 4 soluții pronunțate în primă instanță care au fost defavorabile medicilor de familie, dar împotriva cărora am exercitat căile legale de atac și ne așteptăm rândul la judecată. Rămâne pentru noi o chestiune de principiu și o obligație morală față de profesia de medic de familie.

Cu aproximație, câți medici de familie ați reprezentat în aceste procese cu CJAS?

Cred că au fost aproximativ 110 cauze care mi-au revenit, dar numărul acțiunilor îndreptate împotriva medicilor de familie a fost mai mare. Cele mai multe dintre acestea au parcurs deja toate căile de atac, iar hotărârile sunt definitive, ceea ce dă formelor de exercitare a profesiei de medic de familie dreptul de a obține de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Iași cheltuielile de judecată. Gândiți-vă că, proporțional, 110 cauze generează minim 330 de înfățișări în fața a trei instanțe diferite. O singură cauză dintre cele 110 încarcă activitatea unui număr de 6 judecători și 3 grefieri, este scutită de la plata oricărei taxe de timbru, dar generează cheltuilei de judecată reprezentate de onorariul de avocat în sarcina instituției. În altă ordine de idei, aceasta nu doar că nu și-a realizat scopul demersului judiciar, dar va fi ținută să plătească cheltuilei de judecată de cele mai multe ori într-un cuantum mult mai mare decât chiar valoarea obiectului pricinii. Este o dimensiune a absurdului normativ din această țară.