Interviurile cu cei mai importanți prezidențiabili: între grandoarea spectacolului și prestația modestă a candidaților

Prima observație este legată de formatul acestor dezbateri, care s-a vrut o imitație a celor americane, dar care nu a permis abordarea marilor teme ale momentului, astfel încât candidații să poată să elaboreze pe marginea lor.

Pe de altă parte, dacă un candidat este cu adevărat preocupat de un subiect sau are un proiect care îl preocupă, atunci găsește formula de a-l aduce în discuție. Nu a fost însă cazul, spune analistul politic Ovidiu Voicu.

„Dezbaterea în sine, ca format, s-a dus mai degrabă către superficial, nu a ridicat nivelul către lucrurile importante de politici publice care interesează cu adevărat.

Dar, chiar și în aceste condiții, candidații ar fi putut să aducă din proprie inițiativă în discuție chestiuni de substanță.

În ansamblu aceste dezbateri au confirmat impresia generală despre candidați”, spune Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.

Mari teme precum educația, sănătatea, reforma administrativă sau corupția au fost fie inexistente, fie abordate la modul general, cu lucruri comune, sau neprofesionist.

În linii generale, niciunul dintre candidați nu a dat o direcție - ceea ce de fapt trebuie să facă un președinte - și nu a ieșit din propria paradigmă.

Din această cauză, dezbaterile nu au schimbat percepția publică asupra candidaților, consideră profesorul Cristian Pîrvulescu.

„Aceste dezbateri nu au fost în măsură să schimbe în vreun fel ierarhia, care rămâne aceeași. Candidații nu au ieșit din propria paradigmă, nu au adus vreo surpriză. Probabil că se păstrează pentru alte dezbateri, suntem într-o logică de început de campanie”, spune politologul pentru Europa Liberă.

Momente penibile: de la engleza lui Ciolacu la virgula între subiect și predicat a lui Ciucă

Pe de altă parte, candidații au avut momente care au frizat penibilul.

De pildă, premierul Marcel Ciolacu a fost rugat să-și spună numele pe litere, în limba engleză, ceea ce nici măcar nu a încercat.

„Ciolacu se pronunță la fel și în română, și în engleză”, a răspuns el deloc jenat, după care a început să se laude cu reușitele sale pe plan extern, unde s-a descurcat și cu puțina limbă engleză pe care spune că o știe.

„Cu engleza mea nu tocmai perfectă am reuşit să bag România în Schengen aerian şi maritim, am reuşit să negociez cu preşedintele Aliyev prima oară un miliard de metri cubi de gaz pentru Republica Moldova şi pe urmă încă două miliarde, cu preşedintele Erdogan să circulăm doar cu buletinul”, a spus el în aplauzele asistenței, formate în proporție de 80% din membri ai PSD.

Marcel Ciolacu, explică analistul Cristian Pîrvulescu, și-a depășit inhibițiile legate de limba engleză, deși știe că are o vulnerabilite. În general se ferește să facă greșeli, dar nu are cum „pentru că nu are proprietatea termenilor”.

Elena Lasconi a avut și ea un moment jenant, când a dovedit că este slab pregătită mai ales în chestiuni de politică externă, care intră direct în atribuțiile președintelui.

De pildă, nu a știut care sunt membrii Consiliului de Securitate al ONU și nici că România nu are drept de vot, nefiind membră.

Lasconi a dovedit că este slab pregătită și în privința chestiunilor care țin de funcționarea instituțiilor statului, cum ar fi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) sau Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Cristian Pîrvulescu atrage atenția că Elena Lasconi e o foarte bună vorbitoare și știe să speculeze.

„Problema ei e că nu poate să aprofundeze și uneori spune minunății cu foarte mult aplomb. E la concurență cu Geoană. Consultanții au probabil probleme serioase să o tempereze, pentru că este expansivă. Dar nu prea se vede pentru că este obișnuită cu camera de luat vederi”, mai spune profesorul de științe politice.

Cât despre generalul (r) Nicolae Ciucă, acesta a făcut o greșeală elementară de gramatică în biletul pe care l-a scris de mână în direct la Antena 3 și pe care l-a semnat.

„PNL sub conducerea mea, (sic!) nu va face coaliție cu PSD”, scrie pe foaia de hârtie pe care moderatorul Mihai Gâdea a arătat-o camerelor de luat vederi.

Angajamentul semnat de liderul PNL, Nicolae Ciucă, are virgula între subiect și predicat.

Virgula nu se așază niciodată între subiect și predicat, potrivit regulilor gramaticale de bază ale limbii române.

Nicolae Ciucă este doctor în științe militare din 2003, dar a fost acuzat de plagiat în teza sa de doctorat.

Atacuri: Geoană, Tal Hanan și ferma de troli

Unul dintre momentele care au suscitat interes a fost cel în care Elena Lasconi l-a întrebat pe Mircea Geoană dacă s-a întâlnit recent cu Tal Hanan, un fost agent al forțelor israeliene, care ar conduce o echipă de hacking și dezinformare în masă și care ar fi influențat zeci de alegeri din lume.

Lasconi a publicat chiar în timpul dezbaterii cu Mircea Geoană câteva fotografii în care Tal Hanan apare în fața sediului Institutului Aspen din București – un ONG înființat în România de Mircea Geonă. În altă fotografie apare Geoană în timp ce iese din sediul institutului.

Mircea Geoană a negat vehement, spunând că nici măcar nu îl cunoaște pe Tal Hanan, dar scandalul s-a amplificat după ce premierul Marcel Ciolacu a afirmat că are informații că într-o „clădire există foarte multe servere. Ferme de boți pentru Geoană”.

La dezbaterea la care a participat, premierul Ciolacu a negat că ar fi avut informația din zona serviciilor de securitate, spunând că i-a parvenit din zona politică și a cerut ca instituțiile statului să facă o anchetă.

Deocamdată nu există alte informații sau vreo dovadă a vreunei relații a lui Mircea Geoană cu fostul agent israelian, care, într-adevăr, s-a aflat în România, în vacanță, după cum a recunoscut chiar el.

Din punct de vedere al imaginii, Mircea Geoană, în pofida repetatelor dezmințiri, nu a părut credibil, spune analistul Ovidiu Voicu.

„Nu e credibil când spune că nu are nicio legătură, tot așa ne-a spus că nu are nicio legătură cu Vântu, cu Vanghelie, cu Rareș Mănescu. Sunt mult prea multe coincidențe. Nu spun că dânsul este neapărat instrumentul cuiva, ci că are înclinația să facă alegeri neprincipiale, imorale, în căutarea unui câștig personal în politică, or asta mi se pare grav”, spune Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.

Profesorul Cristian Pîrvulescu susține că, din cauză că are o prea mare siguranță de sine, Mircea Geoană dă senzația că minte.

„Geoană trebuie să se controleze foarte serios, din cauza siguranței de sine care îl pune în situații delicate. Din cauza asta dă senzația că minte”, afirmă profesorul Cristian Pîrvulescu.

Angajamente semnate în direct

Acutizarea conflictului dintre partenerii de guvernare PNL și PSD, pe fondul confruntării în alegerile prezidențiale dintre Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, a dus la gesturi care păreau de neînchipuit în urmă cu doar două luni.

PNL a rupt coaliția la nivel politic, dar a rămas la guvernare alături de PSD, și îl acuză pe Marcel Ciolacu de intenția de a lua partidul suvernanist AUR la guvernare.

Mai mult, Ciucă și alți lideri liberali susțin că social-democrații vor ceda din voturile lor - vehiculează circa 200.000 de voturi - lui George Simion pentru ca acesta să intre în turul doi al prezidențialelor. Lui Ciolacu i-ar conveni o astfel de confruntare, care ar reedita-o pe cea din 2000 dintre Ion Iliescu (PSD) și liderul extremist Corneliu Vadim Tudor.

Mai multe sondaje de opinie din luna octombrie sugerează că în turul al doilea ar intra Ciolacu și Simion.

Acuzele și lupta dintre PNL și PSD sunt însă privite cu suspiciune, câtă vreme liberalii nu au părăsit guvernarea.

Probabil acesta este motivul pentru care Nicolae Ciucă a spus la dezbaterea de la Antena 3 că PNL nu va mai face niciodată alianță cu PSD. A scris asta pe o foaie de hârtie pe care a semnat-o în direct.

Dincolo de virgula dintre subiect și predicat, angajamentul în nume propriu al lui Nicolae Ciucă mai are o problemă: după alegeri s-ar putea să nu fie la conducerea PNL. Asta fie pentru că pierde alegerile și atunci foarte probabil va fi dat jos, fie va ajunge președinte și nu poate fi liderul PNL în același timp.

Analistul Ovidiu Voicu spune că vede acest angajament în „registrul ridicolului”, având în vedere istoricul ultimilor zece ani, când PNL a promis de mai multe ori că nu va guverna cu PSD, ba chiar a trecut în statut acest lucru.

E valabil și pentru PSD, care a văzut ani de zile în PNL principalul său adversar, dar pe care l-ar vrea la guvernare după alegeri.

„De atâtea ori acești politicieni care sunt azi în fața noastră ne-au mințit și s-au răzgândit pe niște lucruri pe care le juraseră solemn încât e absurd să-i credem din nou. Nu se vor simți obligați cu nimic după alegeri să respecte angajamentele de acum pentru simplul motiv că sunt obișnuiți să mintă”, adaugă Ovidiu Voicu.

O mișcare similară a făcut și Marcel Ciolacu în timpul dezbaterii. Sub tirul acuzelor că pune la cale o manevră prin care să-l aducă pe George Simion în turul doi și mai apoi AUR la guvernare, premierul a promis că așa ceva nu se va întâmpla dacă ajunge președinte.

Ciolacu a plusat, punându-i pe liderii prezenți la Palatul Parlamentului la dezbatere, să voteze că PSD nu se va alia cu AUR „chiar dacă asta înseamnă să ajungă în opoziție”.

Ciolacu a semnat și el un angajament: că nu-l va pune pe George Simion prim-ministru.

Pe de altă parte, Marcel Ciolacu și-a reiterat declarația că viitorul premier nu va fi de la PSD, pentru că „puterea trebuie împărțită”.

Întrebarea e cu cine o va împărți în cazul în care PNL îl va refuza, așa cum susține acum Nicolae Ciucă, iar AUR și George Simion sunt refuzați prin acest angajament solemn?

Elena Lasconi (USR), Nicolae Ciucă (PNL), Mircea Geoană (independent) și Marcel Ciolacu (PSD) au participat săptămâna aceasta la dezbateri electorale separate la postul de televiziune Antena 3.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.