Discuțiile, spune Președinția, vor privi „securitatea și apărarea, implicarea la nivel mondial și extinderea Uniunii, respectiv consolidarea rezilienței și a competitivității Uniunii”.
Iar agenda președintelui Consiliului European, Charles Michel, precizează că discuțiile se vor referi la agenda strategică a UE pe următorii cinci ani.
Președinția României transmite că întâlnirile de miercuri de la București fac parte dintr-un proces la nivelul UE de definire a priorităților Uniunii în perioada 2024-2029.
„Discuțiile din cadrul reuniunii de la Palatul Cotroceni vor reprezenta o oportunitate de aprofundare a acestor elemente și de analiză a liniilor de acțiune la nivelul Uniunii Europene în sensul realizării obiectivelor comune de consolidare a profilului Uniunii la nivel internațional, de asigurare a prosperității și de promovare și protejare a democrației și valorilor europene”, arată comunicatul Administrației Prezidențiale.
Comunicatul mai precizează că discuțiile legate de prioritățile UE vor continua la nivel de lideri. Obiectivul e ca așa-numita Agendă Strategică să fie adoptată de Consiliul European la reuniunea de la finalul lunii iunie.
Îți mai recomandăm Liderii UE discută la Bruxelles creșterea sprijinului pentru UcrainaStabilirea priorităților UE are loc o dată la cinci ani, când liderii europeni se pun de acord asupra priorităților Uniunii pentru viitor. Definirea priorităților are loc de obicei înainte de alegerile europarlamentare și de numirea unei noi Comisii Europene.
Primele schițe ale priorităților UE au apărut la întâlnirea informală a Consiliului European din octombrie 2023, de la Granada. Direcțiile principale discutate atunci au fost securitatea și apărarea, reziliența și competitivitatea, energia, migrația, angajarea UE la nivel global și extinderea Uniunii.
Discuțiile de la București au loc în condițiile în care România este una dintre țările vecine Ucrainei aflată în război cu Rusia de peste doi ani. În acest context și securitatea Mării Negre a devenit un subiect foarte important la nivelul Uniunii Europene și al NATO.
Mai mult, următoarea Comisie Europeană va avea, în premieră, un comisar dedicat Apărării.
România este, de asemenea, principalul susținător al Republicii Moldova în demersul de integrare în Uniunea Europeană, cu care va începe negocierile de aderare în această vară.
În plus, premierii invitați la București pentru consultări la București provin din țări NATO.
Recent, președintele Klaus Iohannis a anunțat că va candida pentru funcția de secretar general al NATO, după ce, anterior, premierul olandez în exercițiu, Mark Rutte, și-a anunțat și el candidatura.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Îți mai recomandăm Rutte și Iohannis, schimb de bezele pe tema candidaturii lor la șefia NATO