În Italia, ieri seară, premierul Giuseppe Conte a anunțat măsuri fără precedent care privesc întreaga țară, extinzând măsurile deja luate în nord, în Lombardia, în încercarea de a-i izola pe toți cei 60 de milioane de italieni.
Printr-un tweet, Conte le-a cerut italienilor să nu iasă din case. (E poate revelator că mesajul lui Conte a fost preluat și transmis mai departe (retweeted) de doar 1.500 de oameni.) "Nu mai este timp" ("Non c'è più tempo") a rezumat-o premierul Conte.
Întreaga Italie devine astfel „zonă protejată", cum o scrie La Repubblica. S-au închis muzeele, teatrele și cinematografele, piscinele și sălile de fitness și sunt interzise „orice conferințe sau reuniuni ale doctorilor”. Turismul e acum mort în toată Italia. Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care a trimis o misiune în Italia, confirmă că izolarea rămâne o măsură cheie. Tot OMS avertizează că riscul unei pandemii este acum “cât se poate de real”.
«Suntem ca în vreme de război»
Corriere della Sera publică un interviu cu un doctor, Christian Salaroli, care prezintă un tablou extrem de îngrijorător al situației reale. «Suntem ca în vreme de război», spune el. «Trebuie să alegem pe cine îngrijim.»
Tonul doctorului, care este și salvamontist, devine din ce în ce mai alarmant: «Văd prea mulți oameni în stradă, n-aveți idee de ceea ce este pe cale să se întâmple. Să spui că nimeni nu moare de coronavirus este o minciună care mă umple de amărăciune.» /…/ «Noi decidem în funcție de vârstă și starea sănătății. Dacă o persoană are între 80 și 95 de ani și o gravă insuficiență respiratorie, e probabil că nu va supraviețui. Dacă are o insuficiență multiorganică și mai mult de două-trei organe vitale sunt atinse, atunci mortalitatea e de 100%. Totul e pierdut.»
Doctorul spune că nu sunt destule paturi și dispozitive medicale și că unii din colegii săi ies «distruși de această situație.» Întrebat despre punerea în carantină a întregii populații, el spune că e «o măsură eficace, dar luată cu o săptămână prea târziu».
Revolte sângeroase în închisori
Revolte și distrugeri au loc în toate închisorile din Italia. Corriere della Sera scrie că din închisoarea din Foggia au evadat 34 de deținuți, iar că la Modena 7 oameni au murit în înfruntările cu gardienii și polițiștii. Cu totul, Italia are acum peste 9.000 de cazuri de contaminare și 463 de morți.
La Bruxelles, Le Soir decriptează unul din miturile care circulă cu încăpățânare și anume: că virusul ar fi fost creat într-unul din laboratoarele din Wuhan, în China, de unde a scăpat de sub control. După discuții cu experți, cotidianul din capitala Europei scrie că există într-adevăr în Wuhan un laborator P4 (patogen de nivel 4) care depinde de institutul de virologie local. Cercetătorii occidentali îl numesc un «excelent centru de cercetare». Procedurile de securitate ating acolo cele mai înalte standarde. Laboratorul lucrează, într-adevăr, pe viruși necunoscuți din regnul animal, dar tocmai de aceea el a făcut progrese rapide în identificarea coronavirus, COVID-19. Dacă epidemia se declanșa în altă țară, identificarea ar fi luat mult mai mult timp.
Experții belgieni sunt de acord cu cei chinezi că sursa virusului este o specie de lilieci și că nu e o armă biologică ieșită din imageria Războiului Rece sau a literaturii SF.
Tot Le Soir mai scrie că mai mulți aleși americani care au fost expuși la coronavirus au intrat în contact cu Donald Trump.
Guvernul belgian a creat un site, www.info-coronavirus.be, pe care evoluția propagării virusului poate fi urmărită în timp real.
Bursele europene se prăbușesc din pricina coronavirus, avertizează la rândul lui Le Monde, la Paris. Cursul petrolului s-a prăbușit de asemenea, la cel mai jos nivel de la războiul din Golf din 1991 încoace, căzând cu 30% într-o zi.
În Croația, cum o anunță Index, oricine vine dintr-o zonă a lumii expusă virusului (și automat din Italia) va fi pus de acum într-o carantină de două săptămâni.
Procesul în cazul avionului doborât în Ucraina
Procesul în cazul avionului companiei Malaysia Airlines prăbuşit în iulie 2014 în estul Ucrainei a început ieri în Olanda, în absenţa celor patru suspecţi principali, iar De Volkskrant, la Amsterdam, asigură începând de ieri permanența audierilor.
Pe 17 iulie 2014, un avion Boeing al companiei Malaysia Airlines, care decolase de la Amsterdam cu destinaţia Kuala Lumpur, a fost lovit în zbor de o rachetă BUK de concepţie sovietică deasupra Donbasului, zona de conflict cu separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei. Toate cele 298 de persoane aflate la bordul avionului au murit.
Anul trecut au fost emise mandate de arestare pe numele a trei cetăţeni ruşi şi un ucrainean identificaţi de echipa de investigaţie comună condusă de Olanda (JIT), care a strâns timp de câţiva ani probe pentru găsirea celor aflaţi în spatele atacului.
Rușii Serghei Dubinski, Oleg Pulatov şi Igor Ghirkin şi ucraineanul Leonid Harcenkoaveau în 2014 funcţii de conducere în miliţiile pro-ruse din estul Ucrainei. Igor Ghirkin, un naţionalist rus radical, era atunci 'ministrul apărării' autoproclamatei 'Republici Populare Doneţk', iar Dubinski, Pulatov şi Harcenko erau membri ai unităţii de informaţii militare a separatiştilor.
Cei patru sunt în libertate, deoarece Rusia şi Ucraina nu își extrădează cetăţenii.
Din JIT fac parte autorităţi judiciare din Australia, Malayezia, Belgia şi Ucraina, cărora li se adaugă poliţişti şi procurori olandezi. Printre cei decedaţi se aflau 193 de olandezi, 43 de malaiezieni şi 27 de australieni.
(Cf. despre Ucraina blogul pe care-l țin zilnic la Europa Liberă: "Ucraina văzută de la Bruxelles".)
"Economia funcționează și fără miliardari"
În sfârșit, la rubrica culturală, presa germană prezintă pe larg traducerea cărții econoclastului francez Thomas Piketty (după ce ieri o făcuse presa engleză). Cartea, Capital et Idéologie (Paris, Le Seuil, septembrie 2019), explică inegalitățile nu prin importanța tehnologiei, cum o făcea Marx, ci prin importanța ideologiei dominante.
"Economia funcționează și fără miliardari" este titlul din Süddeutsche Zeitung, în vreme ce cotidianul finanțelor Frankfurter Allgemeine Zeitung își începe astfel prezentarea cărții lui Piketty, care propune redistribuirea bogățiilor:
Jurnalista americană Mekita Rivas a fost subiectul conversațiilor în aceste zile, când a spus că cele 500 de milioane de dolari cheltuiți de Michael Bloomberg în campania sa eșuată ar fi putut fi folosiți pentru a da fiecăruia dintre cei 374 de milioane de americani câte un milion de dolari și că ar fi rămas în continuare mulți bani pentru Bloomberg. Cum se vede, ideea că realocarea unor sume uriașe prin redistribuirea averilor de la bogați către săraci nu e răspândită doar în rândul susținătorilor politicienilor precum Bernie Sanders, care mizează pe tema rezolvării inegalităților, scrie foarte conservatorul Frankfurter Allgemeine Zeitung.
În această lume pe cale de a fi profund modificată sub ochii noștri de coronavirus, se mai pune și problema relațiilor sociale și a atitudinilor corporale. Toată lumea a văzut clipul în care un ministru din guvernul Angelei Merkel refuză să-i strângă acesteia mâna. Ei bine, într-un scurt video postat pe Twitter, comisarul european responsabil cu bugetul, austriacul Johannes Hahn, prezintă ceea ce el ar dori să înlocuiască de acum înainte strângerea de mână. În loc de handshake: o #Hahnshake.