Jocurile Olimpice de iarnă Milano-Cortina 2026. Sărbătoare sportivă, umbrită de tensiuni politice și controverse privind securitatea

Astăzi încep Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina 2026, la care participă aproape 3.000 de sportivi din peste 90 de țări.

Competiția se desfășoară pe durata a 16 zile, pe pârtii, ghețari și arene răspândite pe sute de kilometri în nordul Italiei, de la Milano la Cortina d’Ampezzo și până în regiunile alpine Predazzo, Tesero, Livigno și Bormio.

Evenimentul debutează însă într-un context complex, în care atmosfera de sărbătoare sportivă este însoțită de controverse politice, tensiuni geopolitice și dispute legate de securitatea competiției.

Startul oficial al competiției este marcat de ceremonia organizată pe stadionul San Siro din Milano.

Deși unele probe au început deja, festivitatea reprezintă momentul simbolic al deschiderii Jocurilor și aduce în prim-plan paradele delegațiilor și aprinderea flăcării olimpice.

Spectacolul artistic reunește vedete internaționale, printre care Mariah Carey și Andrea Bocelli, dar și artiști italieni consacrați.

În paralel, sunt organizate ceremonii și în alte orașe gazdă, pentru a permite participarea sportivilor care concurează la distanță de Milano.

La finalul festivităților, flacăra olimpică va fi aprinsă simultan în două locații simbolice, reflectând structura geografică extinsă a competiției.

Competiția olimpică a început deja la unele probe, cum ar fi cea de curling.

Probe, sportivi și noutăți în programul olimpic

Programul competițional include discipline clasice precum schiul alpin, patinajul artistic, hocheiul pe gheață, curlingul sau biatlonul, desfășurate în mai multe locații alpine.

Ediția din 2026 aduce și noutăți, cea mai importantă fiind introducerea schi-alpinismului ca disciplină olimpică. Aceasta combină urcări pe schiuri, secțiuni de alpinism și coborâri rapide pe zăpadă neamenajată, fiind considerată una dintre cele mai solicitante probe.

În plus, au fost introduse noi competiții în discipline deja existente, precum probele mixte în skeleton sau proba feminină pe trambulină mare la săriturile cu schiurile.

Organizatorii consideră că aceste schimbări sporesc spectacolul și atractivitatea competiției.

Participarea sportivilor ruși și belaruși

Una dintre cele mai controversate teme ale ediției din 2026 este participarea sportivilor din Rusia și Belarus.

După invazia Ucrainei, aceștia au fost excluși din multe competiții internaționale, însă Comitetul Olimpic Internațional a decis să permită participarea unora dintre ei sub statut neutru, fără simboluri naționale.

Decizia a generat reacții puternice, mai ales după ce o investigație BBC a indicat posibile legături ale unor sportivi cu propaganda pro-război.

În acest context, ministrul rus al Sportului a declarat: „sportivii nu sunt responsabili pentru relațiile dintre țări sau pentru deciziile guvernamentale și, conform Cartei Olimpice, ar trebui să aibă dreptul de a concura”.

Tensiuni legate de prezența agenților ICE

Un alt subiect sensibil îl reprezintă implicarea agenților americani ICE în dispozitivul de securitate al competiției.

Participarea acestora a provocat proteste în Italia, în special după incidente violente asociate agenției în Statele Unite.

Oamenii protestează împotriva personalului Serviciului de Imigrare și Vamă al Statelor Unite (ICE) care va ajuta la protejarea delegațiilor americane la Jocurile Olimpice de iarnă Milano Cortina 2026. Milano, 6 februarie 2026.

Primarul orașului Milano a spus chiar că agenții ICE „nu sunt bineveniți la Milano, fără îndoială”.

Guvernul italian și oficialii americani au încercat să calmeze temerile, subliniind că agenții vor avea doar rol de cooperare în combaterea criminalității transfrontaliere.

Ministrul italian de Externe a declarat, într-un mesaj menit să reducă tensiunile: „Nu e ca și cum vine SS-ul”.

Cu toate acestea, opoziția politică și o parte a societății civile consideră că prezența agenților ICE afectează imaginea Jocurilor și ridică probleme privind drepturile civile și suveranitatea națională.

La ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă sunt așteptați să participe peste 50 de lideri politici internaționali, inclusiv 14 șefi de stat, opt prim-miniștri și șapte membri ai familiilor regale.

Participarea sportivilor români

România este reprezentată la Jocurile Olimpice de iarnă Milano–Cortina 2026 de o delegație formată din 29 de sportivi, care vor concura în mai multe discipline.

În ziua ceremoniei de deschidere, sportivii români nu intră încă în competițiile oficiale, ci participă la sesiuni de pregătire, în special la sanie, unde au loc ultimele manșe de antrenament înaintea startului probelor propriu-zise.

România are o tradiție mai modestă în sporturile de iarnă comparativ cu alte națiuni europene, însă participarea la această ediție este privită ca o oportunitate de afirmare pentru o generație nouă de sportivi.

Prezența românească este vizibilă și în cadrul ștafetei torței olimpice, unde a participat Cristian Chivu, antrenor al echipei Inter Milano și fost căpitan al echipei naționale de fotbal a României.

El a purtat torța pe un segment al traseului din Milano, în zona Pieței Sant’Ambrogio, alăturându-se unor figuri importante ale sportului italian și internațional.

Cereri de „armistițiu olimpic”

În noiembrie 2025, Adunarea Generală a ONU a adoptat prin consens o rezoluție care cere tuturor statelor să respecte „Armistițiul Olimpic”, incluzând o pauză a conflictelor armate pe durata competiției.

Rezoluția solicita încetarea ostilităților cu șapte zile înainte de deschiderea Jocurilor (6 februarie 2026) și până la șapte zile după încheierea Jocurilor Paralimpice (15 martie 2026), în numele păcii, dialogului și toleranței.

Această solicitare simbolică, fără caracter obligatoriu, nu a fost respectată în conflicte precum cel din Ucraina sau Gaza.

Italia, ca țară gazdă, a fost una dintre vocile cele mai active în susținerea armistițiului. Ambasadorul Italiei la ONU, Maurizio Massari, a numit rezoluția „un semnal de speranță” într-o lume marcată de conflicte precum cele din Ucraina și Gaza.

Apelului politic i s-a alăturat și Papa Leon al XIV-lea a îndemnat liderii lumii să inițieze „gesturi concrete de destindere și dialog”, subliniind că Jocurile Olimpice transmit „un puternic mesaj de fraternitate și reaprind speranța unei lumi pașnice”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.