Josep Borrell, șeful diplomației europene, aflat în prima vizită a unui înalt oficial UE la Moscova după 2017, a declarat că încarcerea lui Alexei Navalnîi și represiunea împotriva protestatarilor anti-guvernamentali au adus relațiile cu Rusia în cel mai scăzut nivel posibil.
„Este sigur că relaţiile noastre sunt puternic tensionate şi chestiunea Navalnîi este un punct minim”, a spus Josep Borrell înaintea întrevederii cu ministrul de externe rus, Serghei Lavrov
„I-am transmis ministrului Lavrov profunda noastră îngrijorare și am reiterat apelul pentru eliberarea sa și lansarea unei investigații imparțiale privind otrăvirea sa", le-a spus Borrell jurnaliștilor după prima rundă de discuții.
„Cu siguranță, relațiile noastre sunt supuse unei tensiuni severe, iar cazul Navalny este cel mai neplăcut moment", a adăugat Borrell.
În schimb, oficialul rus, care a încercat să evite subiectul Navalnîi în timp ce se îndrepta spre întâlnirea cu Borrell, a declarat ziariștilor că normalizarea relațiilor cu UE se impune și că își dorește un dialog deschis.
„Principala noastră problemă este absenţa normalităţii în relaţiile Rusia-UE (…) este o situaţie nesănătoasă care nu serveşte nimănui”, a spus Lavrov care şi-a exprimat speranţa de a avea o discuţie „deschisă şi detaliată” cu Josep Borrell.
El a declarat, de asemenea, că Moscova a observat cum Bruxellesul se comportă din ce în ce mai mult ca Statele Unite și ar impune restricții unilaterale țărilor.
Țările europene au condamnat aspru arestarea și încarcerarea lui opozantului Alexei Navalnîi, precum și răspunsul Rusiei la valul de demonstrații anti-Putin care a cuprins Rusia.
Multe din cele 27 state membre ale UE, alături de Statele Unite, au cerut eliberarea opozantului liderului de la Kremlin. Alexei Navalnîi, în vârstă de 44 de ani, a supraviețuit unei otrăviri cu un agent neurotoxic în luna august. Navalnîi îl acuză pe Putin că a ordonat această otrăvire, iar anchete jurnalistice internaționale au arătat că opozantul a fost urmărit sistematic de agenți FSB.
În timp ce oficialii ruși au acuzat Occidentul că se amestecă în politica internă a țării, șeful diplomației europene, Joseph Borrell a spus că vizita sa la Moscova „nu are nicio legătură cu vreun amestec în afacerile interne”, ci privește mai degrabă „principii universale și angajamente internaționale”.
El a menționat că Rusia s-a angajat ca membru al Consiliului Europei și ca stat participant la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să respecte aceste principii.
Navalnîi a fost condamnat pe 2 februarie la trei ani și jumătate de închisoare pentru încălcarea condițiilor unei pedepse cu suspendare pronunțate în timp ce se recupera în Germania după otrăvire. Din cauza timpului deja executat în detenție preventivă, judecătorul a decis că Navalnîi trebuie să-și petreacă în închisoare doi ani și opt luni.
Opozantul lui Putin s-a apărut din nou în instanță pe 5 februarie, într-un dosar în care este acuzat că ar fi defăimat un veteran din cel de-al doilea război mondial. Acesta din urmă a participat la un videoclip promoțional care susținea reformele constituționale de anul trecut, reforme care îi permit liderului Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036, dacă alege să ia parte la alte două alegeri prezidențiale. El conduce Rusia din 2000.
Navalnîi a fost acuzat că l-a descris, în postări Twitter, pe veteranul menționat, alături alții care au apărut în videoclipul pro-Kremlin, drept „rușinea țării” și „trădători”. Navalnîi susținea, vara trecută, că dosarul face parte dintr-o campanie împotriva sa, fiind o tentativă de a reduce la tăcere criticile sale împotriva Kremlinului.
În primele sale comentarii de după condamnare, Navalnîi le-a cerut rușilor, pe 4 februarie, să-și depășească frica și să elibereze țara de „mulțimea de hoți aflați la putere”.
Într-o postare pe Instagram, opozantul a adăugat: „ușile de fier mi s-au trântit în spate cu un sunet asurzitor, dar mă simt ca un om liber pentru că știu că am dreptate și sunt încrezător datorită sprijinului din partea dumneavoastră și a familiei mele”.
Președintele SUA, Joe Biden, și-a exprimat susținerea față de Navalnîi mai târziu în acea zi, numind încarcerarea acestuia drept o „chestiune de profundă preocupare pentru Statele Unite și pentru comunitatea internațională” și a cerut Rusiei să-l elibereze „imediat și necondiționat”.
Detenția dizidentului la întoarcerea sa în Rusia la mijlocul lunii ianuarie a generat unele dintre cele mai mari proteste anti-guvernamentale din ultimul deceniu. Manifestanții, înfruntând gerul, au cerut categoric eliberarea lui Alexei Navalnîi. Autoritățile au replicat cu dispozitive impresionante de forțe de ordine. Poliția a reținut în total aproximativ 10.000 de persoane în timpul protestelor din 23 ianuarie și 31 ianuarie.
Rusia va organiza alegeri parlamentare pe 17 septembrie anul acesta. Navalnîi și echipa sa încurajează cetățenii să voteze pentru politicienii care candidează împotriva candidaților partidului pro-Putin. Este vorba de formațiunea Rusia Unită.