Un juriu a început săptămâna aceasta deliberările în procesul care îi vizează pe membrii unei miliții de extremă dreapta implicați în atacul asupra Capitoliului Statelor Unite, în luna ianuarie a anului trecut. Cea mai gravă acuzație adusă împotriva acestora este cea de seditious conspiracy, care le poate aduce o pedeapsă de până la 20 de ani în închisoare.
Cine sunt acuzații
Când susținătorii fostului președinte american Donald Trump au pătruns și vandalizat clădirea Capitoliului pe 6 ianuarie 2021, a fost tras un semnal de alarmă cu privire la pericolul pe care îl reprezintă grupările domestice extremiste.
Statele Unite, care pentru mulți reprezintă idealul democrației, se aflau într-o situație neobișnuită: valorile sale democratice erau atacate pe propriul teritoriu de propriii săi cetățeni.
În urma acestei grave lovituri, Departamentul de Justiție și-a început misiunea de a-i cerceta și a-i aduce în fața instanțelor pe cei vinovați. Acum, cinci membri ai miliției de extremă dreapta „Oath Keepers” își așteaptă verdictele.
Miliția a fost fondată în anul 2009 și se prezintă drept o apărătoare a Constituției Statelor Unite, însă este privită de mulți drept o organizație de extremă dreapta care se opune guvernului.
Numele, care se traduce în „Cei care respectă jurământul”, face referire la jurământul pe care îl depun membri ai poliției și ai armatei, care promit că vor proteja și vor respecta Constituția țării.
Miliția Oath Keepers s-a remarcat ca fiind printre cei mai puternici susținători ai lui Donald Trump.
Recrutarea membrilor s-a concentrat pe adunarea unor indivizi cu experiență în armată sau în forțe de menținere a ordinii, așa cum este dovedit chiar de liderul și fondatorul grupării: Elmer Stuart Rhodes. Acesta este un fost parașutist în armata americană care a studiat mai apoi dreptul la Universitatea Yale.
Printre ceilalți acuzați se mai numără doi foști militari, Thomas Caldwell, un fost locotenent-comandant în marină care a lucrat pentru FBI și o veterană a războiului din Afghanistan, Jessica Watkins.
Atacul de la 6 ianuarie 2021
Toți cei cinci acuzați au fost arătați, pe baza filmărilor și fotografiilor, în mulțimea care s-a adunat în fața Capitoliului pe data de 6 ianuarie 2021, iar unii dintre ei au intrat în clădire.
Nu a fost prima dată când gruparea a luat parte la astfel de evenimente. De când s-a fondat, aceasta a participat la mai multe proteste, uneori fiind înarmați.
Însă evenimentele de la începutul anului trecut s-au deosebit în mod negativ față de alte proteste.
După ce Donald Trump a fost învins în alegerile prezidențiale din 2020, acesta a răspândit o retorică falsă conform căreia alegerile ar fi fost frauduloase. Fostul președinte a ținut două miting-uri în Washington D.C. pe 5 și pe 6 ianuarie, unde le-a spus susținătorilor săi ca alegerile au fost „furate de democrații extremiști de stânga”.
O explozie provocată de o muniție a poliției este văzută în timp ce susținători ai lui Donald Trump se adună în fața clădirii Capitoliului american din Washington, 6 ianuarie 2021.
Încurajați de Trump că fără luptă nu vor obține nimic și își vor pierde țara, mii de participanți s-au îndreptat spre Capitoliu, unde în acel timp avea loc validarea rezultatului alegerilor.
Susținătorii lui Trump au pătruns în clădire, vandalizând-o, asaltând ofițerii de poliție și încercând să îi găsească pe membrii Congresului.
Printre țintele desemnate de participanți se regăsesc Mike Pence, fostul vice-președinte, despre care atacatorii au spus că ar trebui spânzurat, și Nancy Pelosi, președinta Camerei Reprezentaților, al cărei birou a fost vandalizat.
Participanții au scandat, printre alte sloganuri, „spânzurați-l pe Mike Pence”.
Un protestatar a fost împușcat mortal de poliție, 138 de ofițeri de poliție au fost răniți, iar prejudiciul adus clădirii este estimat la 2,7 milioane de dolari.
Ce este seditious conspiracy?
Ca urmare a participării lor la atacul asupra Capitoliului, cei cinci membri sunt acuzați de procurorii de la Departamentul de Justiție de „conspirație sedicioasă”.
Aceasta este o acuzație foarte gravă, însă este rar folosită de procurori, deoarece este greu de dovedit.
Printre altele, acuzația vizează „complicitatea de a folosi forța pentru a preveni, a împiedica sau a încetini punerea în aplicare a unei legi a Statelor Unite”. Pentru a dovedi acest fapt, procurorii trebuie să arate că Rhodes și aliații săi au formulat intenționat un plan de a se opune cu forța autorității guvernamentale sau de a submina forțat legile care guvernează tranziția mandatului prezidențial.
Mii de persoane au pătruns în mod violent în clădire.
Departamentul de Justiție nu a avut succes într-un asemenea proces din 1995. Atunci a fost condamnat un grup islamist extremist acuzat că ar fi plănuit să detoneze bombe în New York, inclusiv la sediul Organizației Națiunilor Unite și la o clădire a FBI-ului.
Au mai fost aduse astfel de acuzații între timp, însă fără succes. Dacă va fi o reușită, acest proces ar fi prima dată în decenii când cetățeni americani ar fi condamnați pentru o acuzație față de care doar trădarea este mai gravă.
Procesul
Procurorii spun că acțiunile membrilor Oath Keepers au făcut parte dintr-un plan elaborat de a-l împiedica pe Joe Biden să preia președinția Statelor Unite. Aceștia susțin că nu trebuie să demonstreze că acuzații au formulat un plan de a intra în clădire, ci doar că aceștia au fost de acord să împiedice tranziția dintre mandate.
Procurorii au folosit mesaje extrase de pe aplicațiile de mesagerie, filmări, înregistrări video, dar și mărturii ale informatorilor sau ale altor membri Oath Keepers pentru a-și susține cazul.
Într-un mesaj din 6 ianuarie către susținătorii săi, Rhodes declara că „urmează Lexington-ul nostru”. Această declarație face referire la orașul Lexington din statul Massachusetts, care este considerat punctul de unde a pornit Războiul American de Independență.
Elmer Stuart Rhodes susține că alegerile din 2020 au fost neconstituționale.
Făcând referire la astfel de evenimente cheie din istoria țării, Rhodes încearcă să își consolideze poziția drept un apărător al americanilor, al Constituției și al drepturilor și libertăților cetățenești.
Rhodes mai poate fi auzit într-o înregistrate făcută de un informator că „ar fi trebuit să aducem arme” și a atenționat cu privire la un posibil „conflict aici, pe pământ american”. Miliția este acuzată că ar fi făcut un stoc de arme într-o cameră de hotel din apropierea capitalei și că unul dintre acuzați ar fi cercetat posibilitatea de a aduce armele la Capitoliu.
Dintre ceilalți acuzați, Caldwell s-a plâns de lipsa de arme și declara că dacă ar fi fost echipați, ar fi „omorât 100 de politicieni”.
Watkins a fost printre cei care au pătruns în clădire. Deși admite că acțiunile sale au fost „prostești”, aceasta susține că nu au făcut parte dintr-un plan elaborat anterior.
Jessica Marie Watkins (a doua de la stânga) și Donovan Ray Crowl (centru), ambii din Ohio, mărșăluiesc pe treptele Capitoliului SUA cu grupul de miliție Oath Keepers, 6 ianuarie 2021.
Avocații apărării susțin că faptul că armele din camera de hotel nu au fost folosite dovedește că miliția se afla la fața locului doar în scop defensiv, cu intenția de a proteja protestatarii și aliații lui Trump prezenți la miting.
Aceștia mai adaugă că acuzații doar au fost prinși la mijloc, într-un moment de furie al mulțimii și că nu au planificat atacul asupra clădirii.
Impactul deciziei
Acest proces reprezintă un test pentru Departamentul de Justiție. Dacă procurorii au succes, asta ar aduce două beneficii Departamentului.
În primul rând, ar putea să își dovedească teoria conform căreia grupuri de extremă dreapta au complotat pentru a perturba tradiția americană în ceea ce privește transferul de mandat în pace. Acest lucru ar demonstra ca a existat într-adevăr o rebeliune plănuită și ar respinge teoria conform căreia evenimentele au fost doar urmarea unui protest scăpat de sub control.
Trei din cei cinci acuzați au depus mărturie. Această strategie este de obicei evitată pentru că le poate cauza mai mult rău decât bine.
În al doilea rând, în acest fel, procurorii ar respinge acuzații conform cărora nu au fost îndeajuns de fermi în cercetarea atacatorilor.
Pe de altă parte, dacă acuzații nu sunt condamnați, procurorii vor avea multe de pierdut. Conservatorii au susținut încă de la început că aceste procese sunt motivate politic.
Dacă procurorii vor pierde, acest lucru va fi probabil cauzat de dificultatea dovedirii faptei și de dovezile insuficiente. Însă acest lucru nu îi va opri de extremiști și pe susținătorii lui Trump din a se prezenta drept victimele unei vânători politice.
Toate acestea au loc în contextul în care Donald Trump și-a anunțat recent candidatura la alegerile din 2024. Acesta a declarat în trecut că dacă va fi ales, le va oferi amnistie celor care au luat parte la atacuri.
Verdictul va fi dat, cel mai probabil, săptămâna viitoare.