Alertă emisă de o platformă de protecție a jurnaliștilor, aflată sub egida Consiliului Europei, în apărarea jurnalistei Brândușa Armanca

Grupul pentru Dialog Social a transmis miercuri, pe 25 februarie, că se solidarizează cu jurnalista Brândușa Armanca, deoarece este „hărțuită judiciar ca urmare a unor articole care documentau nereguli în activitatea unui centru pentru victimele traficului de femei și copii, precum și contextul deceselor unor persoane”.

Asociația pentru promovarea valorilor democrației, libertăților și drepturilor omului – prima organizație a societății civile constituită legal după căderea comunismului – mai spune că jurnalista Brândușa Armanca „și-a construit în deceniile democrației românești o excelentă reputație profesională și morală”.

Cu toate acestea, GDS afirmă că împotriva ei au fost declanșate „proceduri judiciare de hărțuire încadrabile în categoria SLAPP, respectiv procese în care se solicită daune financiare enorme, de natură să intimideze și să sufoce orice inițiativă independentă de investigare”.

Grupul pentru Dialog Social amintește că, pe 18 februarie, a fost emisă o alertă europeană prin care Platforma de Promovare a Protecției Jurnalismului și a Siguranței Jurnaliștilor semnalează „acest abuz anti-democratic și cere autorităților române să protejeze libertatea presei de a investiga și de a se exprima public”.

Jurnalista Brândușa Armanca

„Modul în care statele reacționează la aceste alerte europene e considerat un indicator esențial al gradului de cultură democratică și instituțională”, subliniază asociația în comunicat.

De aceea, Grupul pentru Dialog Social cere autorităților române „să ia în considerare cu toată seriozitatea alerta europeană privind cazul Brândușei Armanca”.

În plus, GDS cere ca toate cazurile de alertă europeană privind jurnaliști și activiști români – precum Emilia Șercan, Ovidiu Vanghele, Vlad Stoicescu, Diana Oncioiu, Boroka Parászka, Mihai Dragolea, Radu Mocanu – să fie tratate cu aceeași seriozitate.

„România este o democrație europeană, în care presa e liberă să investigheze și să prezinte public concluziile. Toate acțiunile de intimidare a presei, inclusiv procesele de tip SLAPP, sunt complet inacceptabile”, atrage atenția Grupul pentru Dialog Social.

Alertă la nivel european

O alertă a Platformei de Promovare a Protecției Jurnalismului și a Siguranței Jurnaliștilor arată că „jurnalista de investigație Brîndușa Armanca, portalul de știri PressHub și alte mass-media precum Libertatea, Click, Ziarul de Iaşi, Sursa de Vest se confruntă cu multiple procese de defăimare intentate de Beniamin Lup, președintele Asociației WorldTeach România, o organizație neguvernamentală înregistrată ca luptând împotriva traficului de persoane”.

Platforma, aflată sub egida Consiliului Europei, a emis alerta pe 18 februarie 2026.

Platforma pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor monitorizează amenințările grave la adresa siguranței jurnaliștilor și a libertății presei în Europa pentru a consolida răspunsul Consiliului Europei la aceste amenințări și asumarea responsabilității statelor membre.

Alerta are scopul de a o proteja pe jurnalista care, în urmă cu patru ani, a publicat pe Pressub.ro un articol semnat împreună cu Sorin Istrate despre Asociația WorldTeach, condusă de Beniamin Lup, care anunțase înființarea unui centru pentru victimele traficului de femei și copii, finanțat de UNCAGED din SUA, pentru aproximativ 1 milion de dolari pe an.

Potrivit alertei, mai multe articole scrise de jurnalistă și publicate de Presshub începând cu anul 2022 au scos în evidență neconcordanțele „dintre afirmațiile lui Beniamin Lup cu privire la activitățile Asociației WorldTeach și informațiile obținute prin cercetări jurnalistice, inclusiv privind funcționarea unui centru pentru victimele traficului de persoane din localitatea Fârdea, precum și privind finanțarea organizației”.

În 2024, când a treia soție a lui Beniamin Lup, o femeie din Republica Moldova, a murit la vârsta de 45 de ani, similitudinea decesului cu prima soție, decedată la 42 de ani, a atras atenția jurnaliștilor Brândușa Armanca și Sorin Istrate, care au investigat cazul, mai ales că au fost deschise două dosare de cercetare de omor din culpă in rem în România și în Republica Moldova.

Pentru articolele pe acest subiect, Beniamin Lup a intentat alte două procese de apărare a reputației atât rețelei Presshub și jurnalistei Brândușa Armanca (nu și coautorului), cât și publicațiilor Libertatea, Click, Sursa de Vest, Ziarul de Iași, solicitând instanței să fie despăgubit moral cu un milion de euro în total. Primul proces a fost pierdut definitiv de reclamant.

PressHub a fost înființat de Freedom House România ca o platformă de colaborare pentru zeci de instituții media din România și din străinătate.

Reacția lui Beniamin Lup

Întrebat de Europa Liberă cum comentează alerta asociației de protecție a jurnaliștilor, Beniamin Lup a spus că nu vorbește despre procesele care sunt pe rol și că asociația de jurnaliști nu ar fi sub egida Consiliului Europei.

„Nu am ce să comentez pentru că sunt procese pe rol, toate procesele despre care se vorbește sunt pe rol. Astăzi (23 februarie, n.r.) am avut termen și au fost respinse excepțiile invocate de doamna jurnalistă. Deci nu pot comenta niște procese care sunt pe rol și care nu au nicio finalitate”, a spus Lup.

Solicitat din nou să comenteze alerta dată de asociația internațională de protecție a jurnaliștilor privind hărțuirea la care e acuzat că o supune pe jurnalista Brândușa Armanca, și nu procesele aflate pe rol, Lup a spus că „este dreptul dânșilor să emită alerte atâta timp cât respectă libertatea de exprimare pentru care și noi luptăm, eu cred că fac un lucru bun și comunică adevărul”.

„Atât timp cât comunică adevărul și luptă pentru un jurnalism corect, informat, eu îi felicit pentru asta”, a mai spus Beniamin Lup.

El i-a atras atenția jurnalistului RFE/RL că telefonul său „înregistrează”.

Procese în justiție

Armanca, PressHub și celelalte instituții media au fost acționate în justiție în fața instanțelor civile din Timiș, București și Timișoara pentru încălcarea dreptului la viață privată și a reputației (articolele 71 și 72 din Codul Civil), cu solicitări de eliminare a articolelor contestate, de abținere de la publicarea ulterioară pe această temă și de plată de daune substanțiale, menționează alerta Platformei de Promovare a Protecției Jurnalismului și a Siguranței Jurnaliștilor.

• În dosarul 1551/30/2022, Lup și asociația au solicitat Brândușei Armanca daune în valoare de aproximativ 550.000 de euro, precum și sume suplimentare semnificative de la PressHub și alte instituții media. Pe 23 martie 2023, prin hotărâre definitivă, Tribunalul Timiș a respins acțiunea respectivă pentru lipsă de competență teritorială.
• În dosarul 42400/3/2024, Tribunalul București a respins o cerere de ordonanță prealabilă de eliminare a articolelor contestate pe motiv că urgența și gravitatea prejudiciilor nu au fost stabilite. Curtea de Apel București a confirmat această hotărâre pe 10 martie 2025 și l-a obligat pe Lup la plata cheltuielilor de judecată.

Îți mai recomandăm Raport al Comisiei Europene: România, fruntașă la traficul de persoane

• În dosarul 42396/3/2024, aflat încă în curs de soluționare, Tribunalul București este sesizat cu pretenții pe fond, cu daune în valoare totală de aproximativ 1 milion de euro.
• În dosarul 31700/325/2025, Tribunalul Timișoara a respins pe 20 ianuarie 2026 acțiunea pentru lipsă de competență materială împotriva unei surse jurnalistice, în care Lup solicită daune de aproximativ 196.000 de euro.

Jurnaliștii, inclusiv Brândușa Armanca, au fost chemați ca garanți în acest dosar în cazul în care sursa nu ar putea plăti daunele.

• Dosarul 36547/325/2025 este încă în curs de soluționare pe rolul Tribunalului Timișoara.

Îți mai recomandăm De ce corupția și traficul de persoane din România sunt observate din alte țări, nu și de la București

Procesele pot dura ani, dovadă că cel intentat în 2022 de Lup are următorul termen în luna mai a acestui an.

Tocmai de aceea, Asociația Jurnaliștilor Independenți din România (AZIR), secțiunea românească a Asociației Jurnaliștilor Europeni (AEJ), și-a exprimat îngrijorarea că acumularea de acțiuni în justiție și amploarea daunelor solicitate pot avea un efect descurajant asupra jurnalismului de investigație și se pot califica drept Procese Strategice Împotriva Participării Publice (SLAPP).

Totodată, asociația și-a exprimat „sprijinul deplin față de jurnalista Brândușa Armanca în legătură cu hărțuirea judiciară și presiunea legală la care a fost supusă”.

„Astfel de practici se încadrează în categoria recunoscută la nivel internațional ca hărțuire judiciară a jurnaliștilor (acțiuni de tip SLAPP), care reprezintă o amenințare serioasă la adresa mass-mediei independente și a dezbaterii democratice”, adaugă AZIR.

Brândușa Armanca, jurnalistă și profesor universitar de media, este membră AZIR și face parte din Comisia de Arbitraj și Conciliere a AEJ.

Îți mai recomandăm Raport al Comisiei Europene. Cum mai stă România când vine vorba de statul de drept? Ministerul Justiției vede doar părțile pozitive

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI