Kaja Kallas, prima femeie prim-ministru din Estonia, i-a înmânat cererea de demisie președintelui Alar Karis în timpul unei scurte întâlniri la Palatul Prezidențial din capitala Tallinn.
Sub conducerea lui Kallas, în vârstă de 47 de ani, Estonia a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei în urma invaziei rusești pe scară largă din februarie 2022, amintește Associated Press.
Președintele Karis a fost citat de Baltic News Service cu declarația că în cei trei ani și jumătate ai lui Kallas la conducerea țării cu 1,3 milioane de locuitori, ea s-a confruntat cu mai multe crize grave, de la pandemia de coronavirus până la agresivitatea crescândă a Rusiei vecine.
Demisia șefei guvernului de la Tallin a dus și la demisia actualului guvern format dintr-o coaliție de trei partide: partidul de centru-dreapta, Partidul Reformei, Partidul Social Democrat și Partidul Liberal Estonia 200.
Cabinetul va continua să lucreze cu titlu interimar până la învestirea noului guvern, cel mai probabil la sfârșitul lunii iulie sau începutul lunii august.
Ultima misiune importantă a Kajei Kallas în calitate de premier a fost să reprezinte Estonia la summitul NATO de la Washington, de săptămâna trecută.
Partidul Reformei a anunțat pe 29 iunie că l-a ales pe veteranul partidului și ministrul Kristen Michal drept candidat pentru funcția de prim-ministru, în locul lui Kallas.
Nominalizarea lui Michal va trebui aprobată de președintele Karis și de parlamentul în care coaliția deține o majoritate confortabilă. Kristen Michal a fost ministru pentru afaceri climatice din aprilie anul trecut.
După nominalizarea aprobată la 28 iunie de liderii UE, Kallas va trebui să obțină aprobarea Parlamentului European în urma audierilor programate pentru toamnă. Este foarte probabil să o obțină, dată fiind repartiția mandatelor în noul legislativ european, rezultat din alegerile din luna iunie.
Ea îl va înlocui în funcția de la UE pe catalanul Josep Borrell, al cărui mandat a inclus gestionarea pandemiei mondiale, războaie la periferia UE în Nagorno-Karabah și Ucraina, criza de la frontiera cu Belarusul și dezacorduri cu privire la gestionarea de către Israel a războiului din Fâșia Gaza.
Îți mai recomandăm Cine este Kaja Kallas, viitoarea șefă a diplomației UE. O perspectivă post-sovietică și tradiții liberaleEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.