Cine a fost ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, ucis în timpul atacurilor aeriene americano-israeliene. Avea 86 de ani

Femei iraniene trec pe lângă un banner cu portretul liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, în timpul târgului de design vestimentar iraniano-islamic de la Marea Moschee Imam Khomeini din Teheran, pe 22 februarie 2026.

Pe scurt

  • Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis sâmbătă dimineață, pe 28 februarie, în biroul său, în timpul atacurilor aeriene americano-israeliene, a confirmat presa de stat de la Teheran.
  • Președintele Trump a declarat sâmbătă noapte, cu câteva ore înainte de confirmarea iraniană, că ayatollahul Khamenei a fost „unul dintre cei mai malefici oameni din istorie” și i-a îndemnat pe iranieni să „își ia înapoi țara”.
  • Israelul a declarat că a ucis mai mulți oficiali de rang înalt, inclusiv pe șeful Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice.
  • Peste 200 de persoane au fost ucise în Iran, potrivit organizației Semiluna Roșie. Cel puțin 108 au fost ucise când atacurile americane și israeliene au lovit o școală de fete, potrivit Iranului.

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care a condus țara timp de aproape patru decenii, a fost ucis în timpul atacurilor aeriene americane și israeliene de pe 28 februarie, la vârsta de 86 de ani.

Lăudat de susținătorii săi ca lider înțelept și denunțat de criticii săi ca dictator, Khamenei va fi amintit ca o figură monumentală a Revoluției Islamice, care s-a bazat pe o reputație de evlavie și devotament feroce față de islam pentru a ajunge lider suprem.

Îți mai recomandăm Donald Trump: „Khamenei, unul dintre cei mai răi oameni din istorie, este mort”

Folosirea forței de către Khamenei împotriva propriului popor, încarcerarea figurilor opoziției din sistem și rezistența aprigă la influența externă - în special cea a Statelor Unite și a Israelului - i-au creat imaginea de autoritar dur și intransigent, care și-a condus țara în izolare internațională.

„Istoria va arăta că domnia lui Khamenei a fost profund traumatizantă pentru poporul iranian, care a văzut cum țara sa a fost izolată și slăbită până în punctul în care majoritatea a ajuns să considere emigrația ca fiind singura speranță”, a declarat Alex Vatanka, directorul Programului Iran de la Institutul Orientului Mijlociu din Washington.

Ultimii ani ai domniei lui Khamenei au fost marcați de frecvente proteste anti-sistem la nivel național și de represiuni mortale ale statului care au ucis mii de demonstranți.

Protestele legate de costul ridicat al vieții în 2017, de prețurile la benzină – în 2019, de lipsa apei – în 2021 și moartea în arest a Mahsei Amini, o tânără care ar fi încălcat legea hijabului, în 2022, au reflectat creșterea sentimentului anti-regim în Iran.

Însă cele mai sângeroase proteste împotriva republicii islamice au avut loc la sfârșitul lunii decembrie 2025 și au continuat până la începutul lunii ianuarie 2026.

Tulburările au fost reprimate brutal, grupurile pentru drepturile omului au confirmat peste 7.000 de morți, dar au avertizat că numărul real al victimelor este probabil mult mai mare. Unele estimări arată că numărul total este de patru ori mai mare decât cel confirmat.

Khamenei nu și-a asumat niciodată responsabilitatea pentru creșterea disidenței împotriva guvernării sale dar, în schimb, a dat vina pe actorii străini pentru protestele anti-sistem, despre care susținea că vor să slăbească republica islamică.

De-a lungul vieții sale, Khamenei a demonstrat o abilitate unică de a juca la două capete.

Cei care l-au întâlnit când era tânăr și-l amintesc ca pe un cleric înalt și subțire, iubitor de poezie și literatură, fumător de pipă și interesat să vorbească cu tinerii. Acest lucru contrastează puternic cu antiamericanul înflăcărat, bărbos, care a captat atenția lumii mai târziu în viață.

Sub supravegherea liderului cândva deschis, represiunea a prosperat, cercul de persoane din interior al Teheranului s-a micșorat, iar republica islamică a devenit din ce în ce mai izolată.

Timp de decenii, el a avut ultimul cuvânt în aproape toate afacerile din Iran - de la posibilitatea ca femeile să meargă cu bicicleta în public până la cursul relațiilor națiunii cu Statele Unite, pe care le-a numit „Marele Satan”.

Khamenei și-a exercitat liber puterea asupra unor instituții cheie, cum ar fi sistemul judiciar, radiodifuziunea de stat și armata. Dacă avea nevoie de putere, se baza pe un aparat de securitate militară care includea puternicul Corp al Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) și temutele servicii de informații ale Iranului.

„Prin împuternicirea IRGC, a militarizat politica țării și, prin cooptarea establishmentului clerical, l-a delegitimizat”, a declarat Ali Vaez, directorul Proiectului Iran la International Crisis Group.

Născut la Mashhad în 1939, Khamenei a fost al doilea fiu al unui tată clerical. Și-a început educația religioasă de la o vârstă fragedă, a fost inspirat la începutul adolescenței de revoluționarul înfocat Sayyid Navvab Safavi și a studiat în orașul sfânt Qom sub îndrumarea viitorului fondator al republicii islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini.

De la activist la lider hulit

Khamenei și-a câștigat reputația de a fi un erudit religios umil și pios, iar în 1962 s-a alăturat mișcării revoluționare a lui Khomeini, care se opunea șahului și politicilor pro-americane ale Teheranului. Activismul său revoluționar a atras atenția autorităților, ducând la prima dintre numeroasele arestări și încarcerări.

În 1964, Khamenei, în vârstă de 25 de ani, a decis să părăsească Qom pentru a avea grijă de tatăl său - o „faptă bună” despre care a spus mai târziu că a fost binecuvântată de Dumnezeu și căruia i s-a atribuit succesul său ulterior.

La Mashhad, Khamenei a predat lecții despre Coran și ideologia islamică, ceea ce a dus la încarcerări, torturi și, în cele din urmă, deportare internă. În 1979, la izbucnirea revoluției, a fost numit de către fostul său profesor, Khomeini, membru al Consiliului Revoluționar Islamic.

A continuat să dețină mai multe funcții importante în regimul clerical - inclusiv două mandate ca președinte - și a supraviețuit unei tentative de asasinat în 1981, în urma căreia mâna dreaptă i-a rămas paralizată.

În 1989, la moartea lui Khomeini, când nu exista un moștenitor evenident, Khamenei a fost ales de către Adunarea Experților, un organism clerical, al doilea lider suprem al Iranului.

Alegerea i-a surprins pe mulți - se pare chiar și pe Khamenei însuși.

„Ar trebui să vărsăm lacrimi de sânge jelind pentru societatea islamică care a fost forțată să mă propună [ca lider suprem]”, a spus Khamenei, o celebră declarație înainte de numirea sa.

„Spre deosebire de predecesorul său, care nu se încadra în nicio facțiune politică specifică, ayatollahul Khamenei a fost liderul de facto al taberei conservatoare. Prin urmare, a pierdut capacitatea de a se poziționa deasupra luptelor și de a gestiona eficient luptele interne dintre facțiuni”, a spus Vaez.

De-a lungul domniei sale, a menținut o sfidare deschisă față de Statele Unite, despre care susținea că urmăreau să răstoarne republica islamică și să restabilească o relație de tip „patron-client” cu Teheranul.

Sub conducerea lui, Iranul și-a sporit influența în regiune prin așa-numita axă a rezistenței - o rețea laxă de intermediari, grupuri militante susținute de Teheran și actori statali aliați care joacă un rol important în strategia Iranului de a se opune Occidentului, dușmanilor arabi și rivalului său suprem, Israelul.

Dar rețeaua s-a destrămat după căderea guvernului lui Bashar al-Assad în Siria, în 2024, și o campanie israeliană de decapitare a Hezbollah în Liban, degradarea capacităților houthi în Yemen și slăbirea severă a Hamas în Fâșia Gaza.

Khamenei a dispărut în mod din ochii publicului în timpul războiului de 12 zile purtat de Israel împotriva Iranului în iunie 2025, ceea ce a ridicat –în cercurile politice ale țării – semne de întrebare cu privire la conducerea sa.

Khamenei s-a certat cu mulți dintre președinții Iranului, care au fost apoi ostracizați de către establishment.

Principala excepție a fost Ebrahim Raisi, un cleric de linie dură despre care mulți cred că era pregătit să-i succeadă lui Khamenei ca lider suprem. Raisi a murit într-un accident de elicopter în mai 2024, complicând planurile de succesiune ale lui Khamenei.

Adunarea Experților, formată din 88 de membri și dominată de clerici conservatori, va trebui acum să numească un succesor pentru Khamenei.

„Va fi amintit ca un om care a avut multe ocazii să-și asculte poporul și să-și schimbe cursul. Dar, în calitate de lider suprem, era atât de ancorat în obiceiurile sale rigide, atât de hotărât să-și învingă rivalii interni și externi și, în adâncul sufletului, atât de nesigur încât nu a optat niciodată pentru o introspecție serioasă”, a spus Vatanka.

Patru fii, o fiică și soția i-au supraviețuit lui Khamenei. O a doua fiică ar fi murit în aceleași atacuri americane și israeliene care l-au ucis pe Khamenei.


Explozii în mai multe orașe din Orientul Mijlociu, după ce Statele Unite și Israel au atacat Iranul

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI