Klaus Iohannis a declarat că „știu că am făcut greșeli, unele alegeri în care am investit speranță și încredere nu au trecut testul timpului, iar pe unii dintre dumneavoastră v-am dezamăgit.”
„Vă cer iertare pentru că, de-a lungul timpului, am luat decizii care v-au nemulțumit și pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient. Timpul nu poate fi dat înapoi, dar vă asigur că la baza tuturor eforturilor și acțiunilor mele a stat un singur lucru: identificarea celor mai bune soluții pentru securitatea, bunăstarea și prosperitatea României și a cetățenilor săi”, a spus președintele.
El a vorbit și despre alegerile care au loc în această perioadă în România – prezidențiale și parlamentare – pe care le-a descris ca „momente cruciale care vor defini mai mult decât în trecut direcția în care va merge Româna.”
„Rezultatele votului de acum o săptămână ne-au adus însă într-un nou moment de cumpănă. Alegerile de mâine și cele care urmează nu vor fi numai despre politici și viziuni de stânga, dreapta sau centru. Nu votăm nici pentru a sancționa sau a recompensa pe cineva, ci votăm pentru a rămâne o țară a libertății și a deschiderii sau a ne prăbuși într-o izolare toxică și într-un trecut întunecat”, a spus Iohannis.
Discursul integral, AICI.
Președintele a spus că România trece printr-o eră „a populismului și dezinformării” și este important ca alegătorii să respingă prin vot „discursul fals pacificator care ascunde o atitudine anti-europeană.”
„Viitorul României depinde de fiecare dintre noi. Vă chem să rememorăm sacrificiile făcute de către cei care au crezut în această țară, de cei care au crezut în România. Să ne amintim că suntem puternici doar când suntem uniți, să lăsăm deoparte diferențele și să punem pe primul loc binele comun”, a mai spus președintele.
După discurs, cel mai lung din ultimii ani, rostit de Ziua Națională, președintele Klaus Iohannis a dat mâna cu invitații aflați în primul rând din Sala Unirii a Palatului Cotroceni.
Printre ei au fost Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bosericii Ortodoxe Române, alți capi ai Bisericilor din România, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad și alți membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Doar câțiva membri ai Guvernului au fost prezenți la recepția organizată de Administrația Prezidențială. Soția președintelui, Carmen Iohannis, nu a participat la ultimul discurs al lui Klaus Iohannis, de 1 Decembrie.
În timpul rostirii mesajului președintelui, atmosfera din cea mai mare sală a Palatului Cotroceni a fost una mai mult decât sobră.
Când președintele și-a cerut iertare românilor pe care i-a dezamăgit, capetele plecate s-au ridicat iar expresiile sobre s-au transformat în uimire.
Klaus Iohannis încerca să transmită prin cuvinte, speranță, încredere, curaj și solidaritate.
Însă mărturisirile președintelui, primele atât de personale de când se află în fruntea țării, au arătat și îngrijorare și sentimentul că ne aflăm la răscrucea istoriei.
„Ne aflăm în fața unei decizii existențiale și trebuie să alegem între, pe de o parte, democrația și valorile fundamentale care ne-au ghidat ca națiune europeană modernă și, pe de altă parte, izolaționismul, misticismul extremist și ura față de pluralismul occidental.
Alegerile parlamentare de mâine (n.r. de duminică, 1 decembrie) sunt extrem de importante întrucât președintele nou ales, oricât de bine intenționat este, nu poate desemna decât acel premier care va reuși să coaguleze o majoritate în Parlament.
Iar modul în care va arăta această majoritate și, implicit, viitorul Guvern depinde direct de votul dumneavoastră.
Știu că în urma evenimentelor din ultimele zile simțiți că vă pierdeți încrederea în instituțiile statului, în puterea și în legitimitatea votului, care reprezintă esența democrației.
De aceea, fac un apel la toate autoritățile implicate în gestionarea procesului electoral și în validarea scrutinelor să nu uite că, înainte de toate, este imperativ ca rezultatele electorale, oricare ar fi acestea, să se bucure de credibilitate și să reflecte în mod real opțiunea și voința cetățenilor”, a spus președintele.
Imediat după ce a dat mâna cu primii invitați din fața sa, președintele a plecat din Sala Unirii, locul în care în ultimii ani a girat guverne, a decorat medici, profesori, sportivi, militari și multe alte personalități.
În urma sa, s-au auzit pe alocuri remarci: „Bun discurs!”, „Prea târziu!”
Pentru Klaus Iohannis a fost ultimul discurs de președinte al țării, rostit de Ziua Națională și cel mai probabil, ultimul și ca șef al statului.
Apoi, sutele de invitați au rămas să vorbească, cei mai mulți despre alegeri și viitorul incert al României.
În timp ce unii politicieni români își arătau îngrijorarea pentru cum ar putea arăta România de luni încolo și viitorul prooccidental al țării, câțiva reprezentanți ai țărilor acreditate în România încercau să afle, din discuțiile cu invitați români, cum a fost posibil ca unii candidați la alegerile prezidențiale și parlamentare, necunoscuți unei bune părți a votanților până acum, să ajungă în topul preferințelor a milioane de români.
Sala Unirii aproape s-a golit în jumătate de oră. Invitații, mai puțini ca în anii precedenți, au plecat de la Palatul Cotroceni, sub o ploaie rece, salutându-se în funcție de propriile emoții: „Să ne vedem cu bine!”, „Să fie pace!”, „Doamne ajută!”, „O să fie bine!”
A fost prima ieșire publică a președintelui Klaus Iohannis după ce, pe 24 noiembrie, candidatul filorus Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Îți mai recomandăm Cum a izbutit un candidat anti-occidental să câștige votul românilor din Germania, Italia sau Spania? Explicații de la votanți & analiștiKlaus Iohannis este președinte al României din 2014. Mandatul său se va încheia pe 21 decembrie.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.