Președintele Klaus Iohannis a respins posibilitatea ca alegerile parlamentare să fie amânate și insistat că ele trebuie să aibă loc pe data de 6 decembrie pentru ca România să aibă un Parlament legitim care să poată adopta legile necesare pentru gestionarea pandemiei.
Șeful statului a acuzat că actuala majoritate PSD-istă a blocat legi necesare pentru combaterea pandemiei şi a adoptat legi populiste, afirmând că PSD rămâne acelaşi partid nereformat şi toxic.
În privința pandemiei de coronavirus, președintele a subliniat că nu se impune un lockdown (nr. carantină generală) afirmând că nu ar rezolva situația decât pe termen scurt, iar revenirea la normalitate se va face doar după descoperirea unui vaccin.
Întrebat despre conflictul dintre PNL și USR generat de votul pe numirea lui Florin Iordache la Consiliul Legislativ, el a catalogat schimbul de acuzații drept ”povești de campanie” și a reiterat că Ludovic Orban rămâne prima opțiune pentru funcția de prim-ministru după alegerile parlamentare.
Klaus Iohannis:
- Mâine va fi ultima zi în care se mai pot depune candidaturile pentru alegerile parlamentare. Aceasta înseamnă că intrăm în linie dreaptă pentru scrutinul care va avea loc pe 6 decembrie, dată care a fost stabilită deja conform legii de câteva luni.
- Vreau să fie de la bun început clar pentru toată lumea, pentru că am observat că unii politicieni propagă cu insistență ideea că cineva ține cu orice preț la organizarea alegerilor, în ciuda situației epidemiologice actuale, și că acestea se pot amâna. Nimic mai fals! Alegerile parlamentare sunt esențiale nu ca obiectiv în sine, ci pentru că reprezintă singura opțiune democratică validă, care să ne permită să avem un nou Legislativ reprezentativ și legitimat prin votul cetățenilor. Alegerile parlamentare nu trebuie amânate pentru ca un partid sau altul să se simtă mai bine pregătit sau cu mai multe șanse peste câteva luni.
- Alegerile trebuie să aibă loc la termen! Este fundamental pentru modul în care vom gestiona la începutul anului viitor pandemia, dar și pentru perioada post-pandemie, de reconstrucție, să avem o nouă majoritate parlamentară solidă și un Guvern susținut de această majoritate în implementarea tuturor reformelor absolut necesare dezvoltării României.
- Actuala majoritate pesedistă este una ilegitimă, care nu mai reflectă de o bună bucată de timp voința reală a românilor. Ce a făcut această majoritate toxică și nereprezentativă din martie, de când ne confruntăm cu această epidemie? A pus umărul la rezolvarea acestei crize sanitare, așa cum ar fi fost firesc? Nu, dimpotrivă! Actuala majoritate pesedistă a întârziat și chiar a blocat o serie de măsuri de combatere a pandemiei și a adoptat legi populiste care ar putea arunca România în cea mai gravă criză economică din ultimii 30 de ani.
- Și pentru a vedea nivelul de toxicitate atins de această majoritate să ne uităm nu mai departe de ziua de ieri când celebrul autor al Ordonanței 13, Florin Iordache, a fost votat în Parlamentul României în funcția de președinte al Consiliului Legislativ.
- După cum ne-a obișnuit în ultimii 30 de ani, PSD, în ciuda încercărilor disperate de a-și cosmetiza imaginea, rămâne același partid nereformat și toxic.
- Pesediștii găsesc mereu o cale să își recompenseze servanții care au slujit cu obediență interesele obscure de partid, oferindu-le funcții plătite generos din banii publici. Totul pentru ai lor, nimic pentru cetățeni. Sfidarea pesediștilor la adresa românilor este intolerabilă și lucrurile nu mai pot continua așa.
- Trebuie să fim cu toții onești față de cetățeni și să spunem lucrurilor pe nume, cu maximă transparență. Actuala situație epidemiologică este îngrijorătoare, dar pandemia nu va lua sfârșit, mă tem, nici în ianuarie, nici în februarie sau martie anul viitor, așa cum fals lasă să se înțeleagă cei care susțin amânarea alegerilor. Mecanismele democratice ale funcționării unui stat nu trebuie blocate. Un lucru este cert - mandatul parlamentarilor se termină pe 20 decembrie. După această dată, dacă nu ar avea loc alegeri, parlamentarii nu mai pot vota decât legi simple, nu și legi organice, care sunt extrem de importante. Vă dați seama că ar fi catastrofal pentru România, într-o perioadă care se anunță a fi foarte grea, să nu avem Parlament funcțional.
- Tocmai pentru că ne aflăm într-o criză sanitară, tocmai pentru că traversăm o perioadă foarte dificilă din punct de vedere economic și social, trebuie să facem tot posibilul ca România să nu rămână fără un Legislativ cu puteri depline.
- În urmă cu aproximativ o lună, s-a desfășurat pentru prima dată în țara noastră un scrutin electoral în condițiile fără precedent provocate de pandemie. Mă refer, desigur, la alegerile locale. A fost o premieră nedorită de nimeni, un proces care a avut loc în condiții de siguranță sanitară sporite. Autoritățile au organizat foarte bine ziua votului, fiind luate toate măsurile pentru reducerea la minimum a pericolului de infectare cu noul coronavirus. Avem așadar experiența acestui scrutin, care ne permite să corectăm erorile inerente și să îmbunătățim organizarea votului pentru alegerile parlamentare.
- Procesul de votare nu presupune probleme majore, în schimb campania electorală care îl precedă implică o atenție sporită, multă prudență și necesitatea respectării stricte a tuturor regulilor de desfășurare. Au fost stabilite deja o serie de reglementări mai stricte pentru campania electorală, gândite tocmai pentru a limita semnificativ expunerea participanților la riscul contaminării.
- Spre deosebire de anii trecuți, astăzi avem marele avantaj că trăim într-o eră digitală, fapt care permite partidelor și candidaților să își promoveze proiectele în mediul on-line, precum și prin intermediul dumneavoastră, al presei scrise, radio și TV.
- În mod firesc, sunt preferabile și mult mai sigure pentru toți evenimentele de campanie organizate în spațiul virtual, decât cele clasice. Le recomand așadar candidaților să se orienteze mai degrabă spre aceste canale alternative, în locul clasicelor metode din ușă în ușă.
- Este evident că nu mai poate fi vorba în acest an de mari adunări populare, de mitinguri de susținere și solicit autorităților responsabile să fie mult mai vigilente în a nu permite sub nicio formă încălcarea regulilor în vigoare. Orice abatere va trebui aspru și rapid sancționată.
- Sunt convins că, dacă se respectă cu strictețe toate normele sanitare prevăzute, vom putea avea o viață democratică activă, chiar și în aceste condiții cu totul speciale, generate de pandemie.
Întrebare: Domnului Președinte, având în vedere că ne îndreptăm spre pragul de 5.000 de cazuri de COVID pe zi, dar și apelul unor medici care recomandă un lockdown de două trei săptămâni, luați în calcul o eventuală carantinare a capitalei și a unor județe unde s-a depășit rata de infectare de 3?
Klaus Iohannis: Această propunere de carantinare, în primul rând, trebuie să vină de la experţi, de la specialiști. Nu am auzit nicio propunere care vizează capitala sau județe întregi, însă știți că am avut situații în care localități au fost carantinate și cu efecte destul de bune. Eu nu îmi doresc să ajungem la carantinarea Bucureștiului.
Întrebare: Ați vorbit în declarația dumneavoastră ceva mai devreme despre numirea în funcția de președinte al Consiliului Legislativ a lui Florin Iordache. Am văzut astăzi că PNL și USR se acuză reciproc în urma votului dat ieri în Parlament pentru Florin Iordache în această funcție de președinte al Consiliului Legislativ, iar astăzi liberalii susțineau chiar că nu ar mai putea face alianță cu un partid care l-a susținut în această funcție pe Florin Iordache. Cum vedeți dumneavoastră această dispută între cele două partide chiar înaintea alegerilor parlamentare și dacă considerați că este amenințată o posibilă alianță?
Klaus Iohannis: Dați-mi voie să încep cu ultima parte. Nu cred, dar cred că această alegere a făcut să fie lumea atât de supărată încât încearcă să caute vinovați în loc să caute soluții. Este ciudat dacă s-ar certa, ar fi ciudat dacă s-ar certa, fiindcă, în definitiv, aici a câștigat majoritatea toxică pesedistă și cred că între timp a devenit foarte clar pentru toată lumea că nu se poate continua în acest fel.
Întrebare: O întrebare de politică externă. Șeful Cancelariei Casei Albe a declarat în urmă cu câteva ore că vor exista dezvăluiri în ceea ce privește „conexiunea românească a afacerilor lui Hunter Biden în țara noastră”, Hunter Biden, fiul fostului vicepreședinte Joe Biden și actualului contracandidat al Președintelui în exercițiu, Donald Trump. Întrebarea mea este ce informații aveți cu privire al această dispută.
Klaus Iohannis: Nu am nicio informaţie despre acest personaj, iar dacă apar date pe care noi nu le-am cunoscut, evident că vom declara lucrurile pe care putem să le găsim, dar, încă o dată, la acest moment, eu nu am nicio informaţie despre acest personaj.
Întrebare: Aţi spus, domnule Preşedinte, în legătură cu decizia carantinării Bucureştiului, că ea trebuie să vină - propunerea - de la experţi, de la funcţionari, însă, am văzut cu toţii, domnule Preşedinte, în aceste zile, bâlbâiala şi incompetenţa specialiştilor şi funcţionarillor, cel puţin în Bucureşti, unde creşele şi afterschool-urile au fost închise dimineaţa, redeschise seara, bâlbâială, revenire asupra deciziei. Nu doar în Bucureşti. Am văzut şi la Iaşi - pelerinajul nu a putut fi ţinut în condiţii bune de autorităţile locale, situaţia nu a putut fi gestionată bine de autorităţile locale. La începutul pandemiei v-aţi implicat, domnule Preşedinte, direct în gestionarea crizei. Lucrurile au funcţionat altfel, în orice caz, mult mai bine ţinute sub control şi întrebarea este de ce v-aţi derobat de răspundere şi de ce nu utilizaţi pârghiile legale pe care le aveţi la îndemână, la fel cum aţi procedat la începutul pandemiei? Şi este vorba atât de dumneavoastră, cât şi de Guvernul Orban, care a aruncat decizia şi responsabilitatea pe autorităţile locale, asta în condiţiile în care multe decizii necesare puteau fi luate mult mai eficient de către Guvern, cum ar fi obligativitatea măştii sau carantinarea unor zone - regional, zonal, asta de dumneavoastră. Deci, întrebarea e de ce aţi rămas cumva pe margine, mai mult ca observator şi comentator, şi nu ca decident?
Klaus Iohannis: Am rămas destul de decident, pot să vă spun, dar este evident că unele autorităţi, cum s-a întâmplat n Bucureşti, s-au bâlbâit. Este puţin spus. În realitatea, situaţia creată la momentul respectiv a fost una pe care am comentat-o acum două zile. Nu vreau să reiau ce am spus atunci şi este clar că autorităţile trebuie să-şi intre mai bine în rol, să fie mai bine organizate, să prevadă evenimentele, să le explice și, da, lucrurile sunt duse la nivelul autorităților locale, fiindcă acolo trebuie să se ia decizia pentru fiecare localitate. Este mult mai eficient, dar este încă relativ puțin obișnuit pentru noi. Dar acest principiu al subsidiarității este un principiu valoros și important în democrațiile consolidate și este la fel de adevărat că la noi, unele autorități mai au mult de învățat, dar vor învăța și vom avea grijă să învețe.
Întrebare: Domnule Președinte, susțineți necesitatea organizării alegerilor parlamentare încă de după alegerile locale, de aproape o lună, la fiecare conferință de presă, iar la fiecare săptămână, numărul de cazuri a continuat să crească. Astăzi ați susținut cu și mai multe tărie necesitatea organizării alegerilor pe 6 decembrie, în condițiile în care avem un nou record, aproape 5.000 de cazuri. În plus, dumneavoastră spuneați că acțiunile din campania electorală ar reprezenta un risc și trebuie tratate cu atenție. În urmă cu câteva ore, premierul spunea că acțiunile din campania electorală nu prezintă nici un risc epidemiologic pentru populație. Aș dori să știu dacă veți susține în continuare necesitatea organizării alegerilor, indiferent de creșterea numărului de cazuri, spre exemplu, dacă Doamne ferește, ajungem la 7.000 de cazuri pe zi.
Klaus Iohannis: „Indiferent” nu este o expresie care mă caracterizează. Eu nu rămân niciodată indiferent la ce se întâmplă în țară și în politică. Dar, da, susțin că este important, este foarte important să organizăm alegerile parlamentare, evident, în condiții speciale de pandemie și cu respectarea strictă a normelor impuse.
Întrebare: Acum, că mai sunt 24 de ore până la închiderea depunerii listelor de candidați, dimensiunea reală a traseismului în partidele politice devine tot mai evidentă. Dumneavoastră, ca Președinte, puteți avea încredere în oameni care au trecut deja prin cinci, șase partide și care, dacă au trădat o dată, mai pot trăda? Şi în cazul în care se trece apoi la o modificare a Constituției intenționați să propuneți ceva de genul interzicerii, adică poate un mandat imperativ pentru parlamentari.
Klaus Iohannis: Da, acum un mandat imperativ nu cred că vrea să impună cineva în România. Cu mandate imperative știm foarte bine că esența democrației dispare aproape instantaneu. Deci așa ceva nu, dar da, dacă mă întrebați așa, pot să vă spun franc și pe față, dacă ajungem să decid și eu ce vom scrie într-o nouă Constituție, fiţi sigur că voi insista să scriem acolo ceva despre interzicerea traseismului. Uitați-vă la Parlamentul trecut și la acesta, și dacă facem o comparație între Parlamentul care și-a început mandatul și Parlamentul care își termină mandatul, aproape că nu mai există nici o asemănare. Acest traseism falsifică rezultatul votului popular. Oamenii merg și aleg anumite partide și pe timpul mandatului se amestecă tot și apar alte partide, apar alte formațiuni, dispar majorități, apar majorități. Nu așa este gândit parlamentarismul. Şi odată și odată trebuie să ne trezim și să facem ordine în această harababură parlamentară.
Întrebare: Ați declarat că alegerile parlamentare nu trebuie amânate şi ați vorbit totodată și despre modul în care campania electorală ar trebui să se desfășoare. Știți că întreg Guvernul cu doar două excepții candidează la aceste alegeri parlamentare. Vorbim inclusiv de către premierul Ludovic Orban, ministrul Sănătății sau ministrul Educației, miniștri care au un rol foarte important în gestionarea aceste pandemii. V-aș întreba dacă nu considerați că activitatea guvernamentală va fi afectată de faptul că - iată! - premierul și miniștri importanți vor fi implicați în campanie electorală, și pentru că știm că discutați cu ei destul de des, dacă le-ați trasat sarcini sau indicații, astfel încât campania electorală să se desfășoare într-un anumit mod, când vine vorba de atribuțiile pe care le au.
Klaus Iohannis: Acum, este evident că pentru guvernanți vine o perioadă un pic mai dificilă și guvernarea și campania electorală, dar pe de altă parte mie mi se pare normal, deci normal, ca majoritatea membrilor unui guvern să fie parlamentari. Altfel, ajungem foarte repede la un guvern de esență mai degrabă tehnică, care este posibilă. Şi noi am avut un astfel de guvern, dar numai în situații foarte speciale. Deci, în mod uzual - și asta nu numai la noi, și în țările cu democrații mai consolidate, mai rodate - marea majoritate a membrilor guvernului sunt și parlamentari.
Întrebare: Domnule Președinte, cum mai evaluați lipsa de comunicare a autorităților care gestionează pandemia, faptul că nu există conferințe de presă, așa cum organizați dumneavoastră săptămânal, din partea celor care au toate datele și au calitatea să răspundă la întrebări pentru a lămuri și a transmite mesaje clar, nu pe fugă? Astăzi, la aproape 5.000 de cazuri, nu socotiți că ar fi fost potrivită o ieșire organizată a premierului sau măcar a ministrului Sănătății, cu dialog și nu cu declarații fără un dialog cu jurnaliștii?
Klaus Iohannis: Da, vă dau dreptate, dar cu siguranță vor învăța pe parcurs și autoritățile care răspund de aceste chestiuni să fie mai deschise față de media. În definitiv, politicianul se exprimă prin media în ziua de astăzi și, da, pot să recomand cu căldură tuturor autorităților să se adreseze mai frecvent și mai deschis opiniei publice.
Întrebare: După ce Libertatea a dezvăluit faptul că, potrivit Ministerului Sănătății, DSP-urile au raportat zero infecții nosocomiale asociate bolnavilor COVID spitalizați, astăzi, ministrul Sănătății a anunțat că începe o evaluare în spitale în privința acestei probleme. Au trecut cinci ani de la Colectiv, când întreaga Românie a înțeles că lipsa cronică de raportare a infecțiilor nosocomiale nu poate face altceva decât să le ia o șansă la viață celor care sunt bolnavi și spitalizați şi au trecut nouă luni de la începutul acestei pandemii. În acest context, vă întreb cum apreciați faptul că acum începe abia o evaluare în spitale în această privință?
Klaus Iohannis: Colegul dumneavoastră săptămâna trecută a întrebat ceva concret. Asta am obținut și dacă doriți, pot să vă las materialul ca să îl studiați. Este un material amplu despre felul în care se raportează infecțiile nosocomiale și câteva concluzii foarte importante. Mie mi se pare o temă de o gravitate deosebită și voi insista să fie tratată ca atare.
Întrebare: Domnule Președinte, dumneavoastră în repetate rânduri ați declarat faptul că ați apelat la toate măsurile legale pentru a bloca demersurile PSD de modificare a Legilor justiției. În urmă cu o zi, în plen, la votul pentru numirea în funcție a președintelui Consiliului Legislativ, membrii PNL au rămas în sală, deși au observat că nu au șanse să facă majoritate alături de USR, PMP şi UDMR, pentru că erau prea puțini. Ar fi fost suficient ca doar 10 liberali să iasă din sală, ședința ar fi fost suspendată din lipsă de cvorum și implicit, numirea lui Florin Iordache, pe care și dumneavoastră l-ați criticat pentru Ordonanța 13, ar fi fost imposibilă. Considerați că ar fi trebuit să procedeze așa liberalii pentru a bloca această numire? Vă întreb pentru că ați criticat acea majoritate toxică ce l-a susținut pe Florin Iordache în această funcție, dar pare că liberalii au avut o șansă să blocheze numirea și nu au făcut-o.
Klaus Iohannis: Da, ar fi fost o variantă bună, nu știu de ce nu au făcut-o, nu am discutat cu ei, Președintele nu are atribuția să dea teme parlamentarilor cum să acționeze acolo. Nici nu am discutat cu PNL despre această speță, dar fiți sigură că la proxima ocazie voi pune această întrebare.
Întrebare: Medicii specialiști au ajuns în momentul în care își exprimă îngrijorarea și consideră chiar că ne apropiem de momentul în care nu vom mai putea să ținem pandemia sub control. Vorbesc chiar despre o variantă, o posibilitate și anume, ca două-trei săptămâni, activitățile să fie restricționate, în sensul în care să existe un blocaj la nivelul acestora, bineînțeles, cu excepții. Întrebarea este dacă în acest moment ne permitem un astfel de scenariu?
Klaus Iohannis: În acest moment nu discutăm la nivel de conducere a statului despre un așa numit lockdown, adică închiderea tuturor activităților, ci căutăm soluții care permit îngrădirea răspândirii virusului, dar în același timp, continuarea activităților esențiale. În definitiv, este nevoie, oricât de îngrijorați am fi - şi eu sunt foarte îngrijorat - să găsim un fel de a continua cu toate că avem această pandemie. În această abordare trebuie să încadrăm și continuarea democrației în România. Fără alegeri nu există democrație. Avem pandemie, în același timp, se termină mandatul Parlamentului și trebuie să mergem să ne alegem un nou Parlament, dar în condiții foarte speciale. În același timp, trebuie să avem grijă să creștem numărul de locuri de la terapie intensivă, de la spitalele care pot primi bolnavi de COVID. Toate acestea trebuie făcute în același timp, fiindcă a închide țara, după părerea mea, nu este o soluție. Ce am face, închidem țara două săptămâni, după care ce facem? Iarăși trebuie să începem de la zero și atunci este evident că trebuie găsit un just echilibru care ne permite să ne continuăm viața în condiții de pandemie. Nu putem să ne gândim că ne întoarcem într-o lună sau două la normalitate. Ne vom întoarce la normalitate dacă avem grijă acum, și peste o lună, și peste două și dacă reușesc oamenii de știință să găsească un vaccin, sper, destul de repede.
Întrebare: Parlamentul European a adoptat un raport prin care este reafirmat angajamentul Uniunii de a sprijini parcursul european al Republicii Moldova. La 1 noiembrie vor fi alegeri în această țară, alegeri prezidențiale, iar eurodeputații sunt de părere că procesul electoral trebuie monitorizat îndeaproape. Considerați că aceste alegeri ar putea reprezenta un test pentru democrație, așa cum se arată în raportul Parlamentului European?
Klaus Iohannis: Nu este treaba Președintelui României să facă o evaluare a scrutinului din altă țară, chiar dacă cealaltă țară ne este foarte apropiată, este Republica Moldova, dar sunt politicieni, sunt experți, sunt cei din Parlamentul European, sunt foarte mulți care sunt interesați de consolidarea democrației din Republica Moldova. Noi suntem extrem de interesați și toată lumea ar face bine, în limita competențelor, să contribuie la un scrutin cât se poate de bine organizat și cât se poate de relevant.
Întrebare: Domnule Președinte, în legătură cu consecințele numirii lui Florin Iordache la Consiliul Legislativ, spuneați că parlamentarii USR și PNL ar trebui să se concentreze mai degrabă pe soluții decât să caute vinovați. Considerați că cele două partide ar trebui să încerce să se sincronizeze de acum înainte pentru a corecta cumva această numire sau această temă ar trebui să rămâne Parlamentului următor?
Klaus Iohannis: După părerea mea, dacă există o soluție constituțională, ea trebuie căutată și încercată.
Întrebare: Vedem că ministrul Sănătății se deplasează aproape în țară, însă problemele din sănătate sunt departe de a fi rezolvate. Sunt reproșuri în legătură cu vaccinul antigripal, în legătură cu lipsa locurilor în spitale, unii medici au ajuns la situația de a alege între pacienții pe care îi tratează în secțiile ATI. Dumneavoastră considerați că ministrul Sănătății își face treaba corect? Sunteți mulțumit de activitatea dânsului?
Klaus Iohannis: Cred că vă amintiți, v-am mai spus de câteva ori că nu este treaba mea să evaluez activitatea miniștrilor și în niciun caz în public. Asta este treaba premierului sau a partidului din care provin miniștrii. Dar pot să vă spun că Ministrul Tătaru se străduiește foarte tare, și să cunoască situația în teren, și să găsească soluții.
Întrebare: Domnule Președinte, Cătălin Drulă, unul dintre liderii USR, spunea astăzi că Premierul Ludovic Orban a picat „testul loialității și al onestității”, după ce a criticat, după ce a acuzat, de fapt, USR că a votat pentru Florin Iordache. Prin urmare, USR spune că nu mai e dispus să intre, să facă parte dintr-un viitor guvern condus tot de Ludovic Orban. Domnule Președinte, dacă USR va condiționa intrarea la guvernare și formarea unei noi majorități de numirea unui alt premier decât Ludovic Orban, ce veți face? Sunteți dispus să nominalizați o altă persoană?
Klaus Iohannis: Două lucruri. Una, nu comentez spusele unor politicieni, știți foarte bine. Doi, toată această poveste se încadrează în povești de campanie.
Întrebare: Dar Ludovic Orban rămâne în continuare prima variantă pentru dumneavoastră?
Klaus Iohannis: Da!
Întrebare: Domnule Președinte, având în vedere recordurile de astăzi și de număr de cazuri, 5.000, dar și de testări, 37.000, considerați oportună o testare în masă a populației, poate cu teste rapide sau cu teste PCR - mă gândesc acum, spre exemplu, la Slovacia – și dacă nu, de ce?
Klaus Iohannis: În primul rând, România nu are capacitatea, pur și simplu, pentru testare în număr foarte, foarte mare. Deci, testarea în masă ar însemna poate sute de mii de testări zilnice, ceea ce practic nu se poate. Nu avem dotările, nu avem personalul pentru așa ceva și nici nu este recomandată. Testarea în masă nu este recomandată decât de persoane care vor să pară interesante. Ceea ce este însă recomandat – și în România de asta tot crește numărul de testări – este să testăm toate persoanele suspecte sau cazuri posibile. Știți foarte bine că se face anchetă epidemiologică și toate persoanele sunt testate. Faptul că am ajuns la 37.000 de teste pe zi este un lucru de apreciat dacă ne gândim de unde am pornit.