Kosovo organizează pe 28 decembrie alegeri parlamentare anticipate, după luni de blocaj politic, perioadă în care țara a fost condusă de un guvern interimar condus de premierul Albin Kurti și de Mișcarea Vetëvendosje.
Partidul lui Kurti, care a câștigat alegerile din februarie, a făcut două tentative nereușite de a forma un guvern, dar nu a reușit să obțină parteneri de coaliție, deschizând astfel calea pentru alegeri anticipate.
24 de partide politice și alianțe, cu peste 1.000 de candidați participă la cursa electorală. În Parlament sunt 120 de mandate. Vetëvendosje, care a obținut aproximativ 42% din voturi în februarie, a declarat că își propune să câștige peste 50% de această dată, pentru a evita formarea de coaliții după alegeri.
Miting electoral al Vetevendosje, pe 17 decembrie 2025.
Alte partide importante, inclusiv Partidul Democrat din Kosovo (PDK), Liga Democrată din Kosovo (LDK) și Alianța pentru Viitorul Kosovo (AAK), au anunțat că doresc să împiedice formarea unui nou guvern condus de Kurti, deși niciunul nu a precizat clar dacă ar coopera între ele.
Suporteri ai PDK, la Mitrovica.
Spre deosebire de campania din februarie, perioada premergătoare votului din 28 decembrie a fost marcată de un ton vizibil mai moderat din partea Vetëvendosje, atât față de presă, cât și față de partidele albaneze rivale.
Donika Emini
„Această schimbare este direct legată de nevoia de coaliții”, a declarat pentru RFE/RL Donika Emini, cercetător principal la Balkans in Europe Policy Advisory Group (BiEPAG). „Vetëvendosje este conștient că nu poate guverna singur, așa cum a făcut în 2021. O abordare mai moderată ajută la pregătirea terenului pentru cooperarea post-electorală.”
Analistul politic Artan Muhaxhiri este de acord că această schimbare ar putea facilita formarea de alianțe dacă partidul lui Kurti nu va obține din nou o majoritate absolută.
„Totul va depinde de rezultatele alegerilor”, a declarat Muhaxhiri pentru RFE/RL.
Artan Muhaxhiri
„Dacă Vetëvendosje obține un rezultat foarte puternic, este probabil să revină la retorica sa dură și polarizantă.”
De la alegerile din februarie, discursul politic a fost dominat de acuzații și un limbaj dur.
Vetëvendosje a acuzat celelalte partide albaneze că ar coopera cu Lista Sârbă — principalul partid al sârbilor din Kosovo, sprijinit de Belgrad — cu care Kurti a refuzat să colaboreze. La rândul său, Kurti a fost acuzat de oponenți, fără dovezi, că ar fi aliniat cu Serbia și Rusia.
Incertitudine bugetară și riscuri financiare
Kosovo nu a adoptat un buget de stat pentru anul următor, ceea ce ridică îngrijorări privind paralizia instituțională și posibile pierderi financiare. În lipsa unui buget aprobat, țara va funcționa pe baza finanțării provizorii, utilizând câte o doisprezecime din bugetul anului curent pentru fiecare dintre primele două luni ale anului 2026.
Eșecul prelungit de a ajunge la un acord politic a pus, de asemenea, în pericol finanțarea din Planul de Creștere al Uniunii Europene, precum și proiecte în valoare de milioane de euro susținute de Banca Mondială, care necesită ratificarea unor acte legislative-cheie.
Analiștii avertizează că, fără un consens după alegeri, Kosovo riscă să intre într-un teritoriu politic și instituțional necunoscut. Începutul lunii martie este termenul-limită pentru ca Adunarea să aleagă un nou președinte, iar eșecul acestui demers ar putea declanșa un nou rând de alegeri anticipate — chiar înainte de formarea unui nou guvern sau a unor noi instituții.
Relații tensionate cu partenerii internaționali
Anul a fost marcat și de acțiuni controversate ale guvernului interimar în nordul Kosovo, cu majoritate sârbă, pe care actorii internaționali le-au descris drept necoordonate. Autoritățile au închis mai multe instituții administrate de sârbi și care funcționau în cadrul sistemului Serbiei, iar guvernul lui Kurti a susținut că măsurile sunt necesare pentru a consolida statul de drept.
În contextul tulburărilor politice, Statele Unite au anunțat în septembrie suspendarea dialogului strategic cu Kosovo, înainte ca acesta să înceapă oficial. Ambasada SUA a precizat că decizia a fost luată „din cauza îngrijorărilor legate de acțiunile guvernului interimar, care au crescut tensiunile și instabilitatea, limitând capacitatea Statelor Unite de a colabora productiv cu Kosovo pe priorități comune”.
Într-o declarație scrisă transmisă RFE/RL pe 17 decembrie, Ambasada a precizat că după alegeri „vom căuta să colaborăm îndeaproape cu guvernul ales pentru a avansa prioritățile comune”.
Kurti a afirmat că relațiile cu Washingtonul „nu au fost niciodată mai bune”, însă analiștii contestă această evaluare. Muhaxhiri crede că legăturile cu Statele Unite „nu au fost niciodată mai afectate”, iar Emini îl acuză pe premier că a folosit antagonismul față de SUA și UE din ultimii ani „în scop electoral și politic”.
Alegători și miza votului
Cum alegerile sunt programate la final de an, prezența la vot ar putea crește, deoarece mulți membri ai diasporei kosovare se întorc acasă în perioada sărbătorilor.
La alegerile din 9 februarie, prezența la vot a fost de aproximativ 46%, inclusiv voturile din diaspora, comparativ cu peste 48% în 2021. Peste 2 milioane de cetățeni ai Kosovo, din țară și din străinătate, au drept de vot. Alegătorii din diaspora au putut vota prin corespondență sau personal, la ambasade și consulate, pe 27 decembrie.
Votul va stabili componența Parlamentului cu 120 de locuri, dintre care 10 sunt rezervate comunității sârbe și 10 altor comunități non-majoritare. Orice partid sau coaliție care dorește să formeze guvernul trebuie să obțină sprijinul a cel puțin 61 de deputați.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.