Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că România a încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la liberă exprimare prin decizia Curții Constituționale care a obligat la demiterea Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.
Magistrații au subliniat că actualului procuror-șef al Parchetului European i-a fost încălcate drepturile prin imposibilitatea de a contesta decizia Curții Constituționale care a condus la revocarea din fruntea DNA în iulie 2018.
Laura Codruta Kovesi a făcut o plângere la CEDO în care susține că procedura de revocare de la șefia DNA a încălcat drepturile omului pentru că nu a avut calitatea de parte în conflictul soluționat de Curtea Constituțională, nu a fost citată și nici nu a avut măcar posibilitatea de a exprima un punct de vedere în apărarea sa.
Mai exact, Kovesi a arătat că dreptul la un proces echitabil i-a fost încălcat prin imposibilitatea de a avea acces la o instanță în care să-și apere drepturile cu privire la revocarea disciplinară din funcția de procuror-șef DNA.
Iar dreptul la liberă exprimare a fost încălcat prin demiterea sa, în baza unei evaluări a fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader, care a fost făcută după ce s-a exprimat public în calitate de șef la DNA pe mai multe reforme legislative care afectau sistemul judiciar: modificările legislative privind amnistia/grațierea, Codurile Penale și Legile Justiției.
Laura Codruța Kovesi nu a cerut despăgubiri materiale prin sesizarea făcută în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, dar decizia magistraților europeni trebuie să producă efecte de acum în viitoarele hotărâri luate în România privind revocarea procurorilor.
Președintele Iohannis a semnat pe 9 iulie 2018 decretul de revocare din fruntea DNA a Laurei Codruța Kovesi ca urmare a deciziei Curții Constituționale care a stabilit că șeful statului trebuie să respecte procedura de revocare din funcție demarată de ministrul Justiției de atunci, Tudor Toader.
Procedura de revocare a demarat pe 22 februarie 2018 când Tudorel Toader a prezentat un raport cu 20 de “acte și fapte de netolerat într-un stat de drept”. Raportul ministrului justiției referitor la șeful DNA a primit aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), iar președintele Klaus Iohannis a anunțat inițial că nu va da curs cererii de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi, fapt ce a condus la sesizarea înaintată la CCR care a decis că președintele este obligat să dea curs solicitării și să emită decret de revocare.
La finalul lui 2019, Consiliul European și Parlamentul European au convenit asupra numirii Laurei Codruța Kovesi în fruntea nou-înființatului Parchet European.
Parchetul European va fi un organism independent al Uniunii, responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupție, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane EUR). În acest scop, EPPO va desfășura investigații, va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre.
În prezent, 22 de state membre participă la cooperarea consolidată (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).
Se preconizează că EPPO își va începe activitatea în noiembrie 2020. EPPO va avea sediul la Luxemburg.