La ora atentatelor teroriste împotriva Americii din 11 septembrie 2001

Cum se știe atacurile teroriste care au avut loc în Statele Unite în 11 septembrie 2001 au schimbat definitiv ordinea internațională, și au generat o serie de evenimente, de cele mai multe ori sîngeroase, care au creat sau au remodelat alianțe, și au modelat istoria contemporană. Cei care au pus la cale atentatele de la New York și Washington au fost pedepsiți. Ce s-a întîmplat în 11 septembrie în America a fost șocant, și la prima vedere datoria unui jurnalist de a ralata echilibrat și fără emoție despre o asemenea grozăvie e pusă la grea încercare. N-a fost cazul lui Nestor Ratesh, care a vorbit despre atentatele din 11 septembrie 2001 în direct la radio Europa Liberă la câteva ore de la producerea lor în cadrul emisiunii „Ora Moldovei”.

La ora atentatelor teroriste împotriva Americii din 11 septembrie 2001

Nestor Ratesh: De necrezut ce se vede, de necrezut ce s-a putut întâmpla. Şi n-aş vrea să fiu prea emoţional, pentru că mă afectează personal – am trăit 20 de ani la Washington, am fost de nenumărate ori la New-York, familia mea e încă la Washington, eu trebuia să plec, nu ştiu dacă voi mai pleca, sâmbătă la Washington. Deci, există şi o latură emoţională personală pe care nu o voi aborda aici, dar sunt evenimente de un dramatism greu de închipuit.

Dan Ionescu: M-am uitat la televizor şi am văzut, nu-ţi venea să crezi, pur şi simplu, cum cel puţin al doilea avion s-a putut urmări la televizor imaginea, acest al doilea avion intra într-o clădire care deja luase foc. Şi apoi tot aşa am putut să vedem, fără nici un fel de, cum să spun, de senzaţie că trăim acest eveniment atât de dramatic, ţi se părea că este un film, un science-fiction, un film de ficţiune. Vedeai cum apoi au început să se prăbuşească aceste turnuri uriaşe. Se pare, după agenţii, citind ce au scris agenţiile de presă, că în mod normal în această clădire lucrează circa 50.000 de persoane. Deci e vorba de un mic oraş.

După prăbușirea turnurilor de la World Trade Center, 11 Septembrie 2001.

Nestor Ratesh: Lucrează 50.000, dar clădirile sunt vizitate aproape zilnic de alte 50-60.000. Se apreciază că ele sunt vizitate zilnic, împreună cu cei care lucrează acolo, de 120-130.000 de oameni, care se duc la cinema, acolo sunt cinematografe, sunt magazine, sunt birouri. Majoritatea sunt birouri. Cândva, nu ştiu dacă mai există şi acum, era un hotel la etajele superioare ale unuia din blocurile-turn, cred că cel care s-a prăbuşit primul.

Enorm de multă lume, ascultătorii noştri poate că nici nu-şi pot imagina o imensitate de blocuri ca acestea, care sunt lovite de două avioane şi relativ nu mult timp după aceea se şi prăbuşesc ca nişte cărţi de joc. S-au văzut oameni prinşi la etajele superioare de flăcări şi care s-au aruncat de la etajul 100. Fără nici o şansă de supravieţuire, dar probabil că moartea venea mai repede decât prin flăcările care se apropiau de ei. Evenimente extraordinar de dramatice, pentru care nu s-au stabilit încă vinovaţii, pentru care nu se ştie cu precizie unde au fost organizate, cine le-a susţinut, cine a oferit toate măsurile de susţinere. Asta presupune o mulţime de lucruri. Este vorba de un număr destul de mare de terorişti. Suntem obişnuiţi cu un terorist sinucigaş, care explodează o bombă. Dar aici trebuie să fi fost foarte multă lume implicată. Cum au reuşit să deturneze avioane, cum au reuşit să ia controlul acelor avioane şi să le ducă direct la ţintă. Va trece multă vreme, până ce se vor cunoaşte toate aceste lucruri. Motiv pentru care şi în afară de ce am văzut la televizor, ce au povestit martorii oculari, ce au spus reporterii de la faţa locului, nu ştim mai nimic din partea autorităţilor. Preşedintele Bush de două ori a apărut la televizor vorbind americanilor. Prima oară el nici nu se afla la Washington. Toate lucrurile s-au desfăşurat dimineaţa, la nouă fără un sfert dimineaţa au fost primele atacuri la New-York. Nouă fără un sfert dimineaţa ar fi patru după amiază, nu? Nouă şi cu şapte - 16, patru fără un sfert după amiază în Republica Moldova şi în România. Preşedintele se afla, după cum spuneam, nu la Washington, ci în Florida, într-o localitate din statul Florida, din sudul coastei răsăritene a Statelor Unite, unde se întâlnea cu elevii unei şcoli.

Nestor Ratesh

Când a aflat a spus doar câteva cuvinte, vorbind şi despre un aparent atac terorist. Apoi s-a aşternut linişte totală din partea autorităţilor, până după prânz la Washington, pe la şapte-opt seara în partea noastră a lumii, când preşedintele Bush a apărut din nou şi a spus iarăşi doar câteva cuvinte. Şi anume, că forţele armate ale Statelor Unite au intrat în alertă de gradul întâi, atât pe teritoriul Statelor Unite, cât şi în străinătate şi că s-a aflat în contact regulat cu vicepreşedintele Statelor Unite, cu secretarul de stat, cu ministrul apărării şi cu alte oficialităţi. Preşedintele vorbea nu de la Washington, el a luat imediat avionul din Florida, dar nu s-a întors la Washington din motive evidente. Vorbea de la baza forţelor aeriene Barksdale din statul Louisiana, tot un stat sudic. Şi a încercat să-i asigure pe americani că Guvernul şi serviciile de securitate vor face tot posibilul pentru a asigura protecţia americanilor de acum înainte.

Dan Ionescu: Şi pentru a-i prinde pe..., a spus că vor fi vânaţi cei vinovaţi de aceste atacuri.

Nestor Ratesh: Vor fi pedepsiţi cei vinovaţi de aceste atacuri. Cine sunt vinovaţii e un semn de întrebare, la care cred că nimeni nu cred că poate răspunde în clipa de faţă cu certitudine.

Structura metalică a ceea ce a fost cțndva fațada unuia din turnurile gemene de la World Trade Center, New York, 11 septembrie 2001.

Dan Ionescu: Există multe, însă, au început să apară destul de multe, hai să spunem speculaţii. Mai mult decât speculaţii. Dezminţiri. Interesant este - talibanii au dezminţit că au vreun amestec, miliţia din Afganistan a spus că faimosul bin Laden nu ar fi amestecat în aceasta. Adică aici sunt tot felul de versiuni. Pe de o parte în Occident se insistă tot mai mult pe posibilitatea ca în spatele acestor evenimente să fi fost şeful teroriştilor, această eminenţă cenuşie al teroriştilor bin Laden. Şi pe de altă parte, tot felul de dezminţiri, precum că nu ar fi adevărat. Şi în acelaş timp asistăm la un val de măsuri de securitate excepţionale în întreaga omenire, începând cu Statele Unite, continuând cu Bruxellesul, trecând mai departe spre Rusia chiar, spre Ucraina, Rusia ş.a.m.d.

Nestor Rateş: Rusia a pus în stare de alarmă forţele ei aeriene, se pare. Republica Cehă a pus unităţile de apărare antiaeriană şi câteva alte unităţi militare în stare de alarmă ş.a.m.d.

Dan Ionescu: Aeroporturile majoritatea şi-au stopat zborurile către Statele Unite. Frankfurtul de exemplu, Madridul.

Nestor Ratesh: Toate, toate.

Dan Ionescu: Iar în America circulaţia aeriană practic este îngheţată. 50 de avioane zboară de colo colo, încercând să aterizeze undeva.

Nestor Ratesh: Au fost deviate spre Canada. Toate zborurile spre Statele Unite şi din Statele Unite au fost deviate în Canada. Traficul aerian, pe teritoriul şi în spaţiul aerian al Statelor Unite, a fost stopat complet. De fapt au fost închise şi frontierele terestre, frontierele cu cele două ţări cu care se mărgineşte America şi anume Mexicul şi Canada, iar legăturile telefonice abia au fost reluate acum jumătate de oră sau o oră cu Statele Unite. Eu am încercat să sun de nenumărate ori şi pentru informaţii, şi familia şi n-am reuşit.

Dan Ionescu: Interesant esate că şi Colin Powell era şi el plecat, era în Peru.

Nestor Ratesh: Colin Powell fiind secretarul de stat, ministrul de externe.

Dan Ionescu: Deci s-a produs un fel de reacţie la nivel oficial. Şi pe lângă aceasta au început să funcţioneze toate aceste aparate, ca să spunem, de prevenire a unor alte posibile atacuri şi nu numai în Statele Unite, ci şi cum am spus în alte ţări. De exemplu, personalul NATO de la Bruxelles a fost evacuat din clădirea Alianţei Nord Atlantice, sediul Alianţei Nord Atlantice. Iar pe lângă acest lucru, în Statele Unite, unde este sediul Naţiunilor Unite s-a întâmplat acelaşi lucru – Organizaţia Naţiunilor Unite a decis să evacueze personalul până când se va lămuri ce se întâmplă.

Nestor Ratesh: De fapt toate clădirile publice, guvernamentale sau nu, au fost evacuate la Washington şi la New York pentru a preveni alte dezastre. Bursa bineînţeles că şi-a întrerupt activitatea. Nu e de mirare – Bursa este foarte aproape de cel două blocuri turn, care s-au prăbuşit. Nici nu ştiu dacă nu a fost afectată în această prăbuşire, pentru că prăbuşirea unor mastodonţi ca aceste clădiri trebuie să fi fost un dezastru în tot cartierul de acolo. Dar de menţionat că Banca Centrală, Banca Rezervelor Federale a Statelor Unite a ţinut să anunţe că toate operaţiunile financiare continuă.

Dan Ionescu: Pentru a preîntâmpina panica pentru că deja s-a înregistrat la bursele europene.

Nestor Ratesh: La bursele europene şi dolarul s-a prăbuşit.

Dan Ionescu: Exact. Şi acţiunile se vând masiv, e o scădere a preţurilor, am văzut pe telegramele de presă. Deocamdată e o stare haotică şi lucrurile se vor calma pe măsură ce în primul rând se ştie mai mult despre, efectiv despre cine a fost în spate, ce s-a întâmplat, de unde a pornit toată aceasta.

Nestor Ratesh: Aceasta este întrebarea cea mare. Şi după aparenţe ai spune că toate indiciile duc în Afganistan, la acest faimos Osama bin Laden, un om de afaceri saudit, plin de bani, care de mai mulţi ani conduce o mare reţea de terorişti, de terorişti arabi în mare parte, care au şi înfăptuit multe atacuri teroriste, inclusiv demolarea, exploziile de la ambasadele americane din Chenia şi Sudan, şi alte atacuri teroriste. Culmea este că printre cei care au dezminţit în această seară orice amestec în aceste atacuri s-a aflat şi organizaţia lui bin Laden.

Dan Ionescu: Da, am auzit acest lucru.

Nestor Ratesh: Este greu de crezut organizaţiei teroriste, care îşi întemeiază activităţile pe minciună şi dezinformare şi acţiuni de diversiune, că spun adevărul. O mulţime de organizaţii palestiniene de asemenea s-au dezvinovăţit, aşa că rămâne de văzut.

***

America a declarat război terorismului internațional este titlul editorialului lui Nestor Ratesh difuzat la radio Europa Liberă în 15 septembrie 2001.

„America a declarat război terorismului internaţional. Nu la figurat, ci la propriu. Statele Unite procedează calm şi metodic la pregătirea minuţioasă a acestei bătălii. Au mobilizat un sprijin internaţional larg, au obţinut cooperarea nu numai a aliaţilor lor din întreaga lume, ci şi a altor ţări. Între timp, Congresul american a adoptat o rezoluţie care-i permite preşedintelui Bush să angajeze forţele armate în luptă şi a alocat 40 de miliarde de dolari atât pentru acţiunile de refacere după atacurile sălbatice de marţi cât şi pentru operaţiunile militare şi de altă natură care vor fi declanșate contra bazelor teroriste și a țărilor care le acordă adăpost. Desfăşurarea forţelor militare în zone cheie ale globului are loc fără mare publicitate, mobilizarea unor efective suplimentare este şi ea în curs iar cooperarea aliaţilor a fost asigurată. Cel puţin o ţintă se conturează cu claritate, ea este Afganistanul unde şi-a găsit de mai mulți ani refugiu şi protecţie Osama bin Laden, teroristul numărul unu al lumii, către care duc firele atacurilor din

New York și Washington. Dar oficialităţile americane insistă că ce urmează este un război prelungit, sistematic, desfăşurat în multiple modalităţi, împotriva mai multor obiective şi cu toate mijloacele la dispoziţia Statelor Unite. Pregătind publicul american pentru ce se va întâmpla, preşedintele Bush a folosit termeni dintre cei mai categorici: „ne aflăm în război şi îl vom câştiga!”. Totul pare să indice că vom asista curând la acţiuni decisive. Să remarcăm că este un război de auto-apărare în înţelesul primar al cuvântului. America a luptat în Coreea şi Vietnam, pentru a stăvili avansul agresiunii comuniste. În Golful Persic pentru a elibera Kuweitul şi a feri alte ţări din zonă de agresivitatea regimului irakian. Acum, Statele Unite au fost ele însele victima unui act de război, cu au fost definite oficial atacurile teroriste de marți. Se găsesc într-o împrejurare similară cu ce acreată de atacul japonezilor la Pearl Harbour în 1941. Nu mai este vorba de a sări în ajutorul altor naţiuni, deşi terorismul ameninţă multă lume, este vorba de a răspunde unei oribile agresiuni asupra propriului teritoriu şi propriilor cetăţeni, de a nimici adversarul şi a asigura liniştea Americii însăși. Această interpretare este acceptată de toate structurile de conducere din Statele Unite, a fost acceptată de NATO şi de alţi aliaţi din lume. Contactele diplomatice febrile din ultimele zile au rezultat într-o amplă coaliție informală în spatele Americii și în sprijinul ei. Rusia pare și ea să se aproprie de o poziție de susținere a unei acţiuni militare americane. Cooperarea Pakistanului pare asigurată. [...] Nu este probabil ca României să i se ceară în etapa actuală ceva specific în susținerea acțiunilor militare. Este bine că cele mai

înalte personalităţi şi-au afirmat solidaritatea totală cu America şi s-au oferit să se comporte de parcă România ar fi deja membru al NATO. Sunt unele glasuri indecente într-o parte a presei românești, dar România s-a afirmat convingător ca un membru al comunităţii de naţiuni care sunt deplin de partea Americii în acest război, un război care este iminent și care oferă o șansă bună de a da în fine o lovitură nimicitoare terorismului internațional. Am reținut desigur îndemnurile la răbdare și semnalele care ne avertizează să nu ne așteptăm la rezultate imediate. Nu avem de-a face cu un război obișnuit între state. Este improbabil că vom vedea armate înaintînd pe câmpul de luptă, sau drapelul victoriei înălțat pe citatdela dușmanului. Inamicul se află în multe locuri, se ascunde în vizuine, refuză lupta deschisă, este șiret și laș, nu ține cont de nimic din ceea ce ne-am obișnuit să numim comportament onorabil sau civilizat, se adăpostește într-un fanatism barbar dincolo de orice înâelege o minte normală. Dar dacă lumea civilizată nu poate învinge acest dușman atunci se condamnă la o insecuritate perpetuă și la pericole foarte grave. Va trebui să învingă.”

***

„Bătălia contra terorismului”, un editorial semnat de Nestor Ratesh în 13 octombrie 2001.

„La o lună de la atacurile teroriste din New York şi Washington şi după o săptămână de operaţiuni militare în Afganistan, lumea apare schimbată în multe privinţe.

Nu este vorba numai de o înţelegere mult mai largă a pericolului terorist, ca o plagă planetară, nici doar de solidaritatea umană care a unit naţiuni şi continente. Avem în vedere deplasări majore pe cale să se contureze în rolul şi ponderea diverselor puteri ale lumii, în configuraţia alianţelor politice şi militare, în ierarhia primejdiilor şi natura soluţiilor de combatere a lor.

Iată America, ţara cu cel mai mare şi mai modern potenţial militar, singura supra putere a lumii, confruntată cu asaltul criminal din 11 septembrie, când o mână de terorişti sinucigaşi a reuşit să producă cea mai gravă agresiune străină asupra teritoriului său, din istoria Statelor Unite.

Armele nucleare cele mai sofisticate, armatele cele mai bine instruite, nu ar fi putut preveni acest atac.

De săptămâna trecută, războiul are o dimensiune militară dar el va fi câştigat printr-o combinaţie amplă de mijloace care să determine statele să refuze adăpost extremiştilor şi teroriştilor, să-i identifice mai devreme, să le sece sursele de venit, să le confişte conturile bancare, să le facă existenţa imposibilă.

Provocarea terorismului cere Americii o revizuire cel puţin pe termen scurt şi mediu a strategiei de apărare, a structurilor militare, a reţelei de alianţe, a naturii și amplorii relaţiilor ei cu state din diverse regiuni ale globului.

Actuala criză remodelează raporturile de forţă în Europa de o manieră foarte interesantă. S-a revitalizat parteneriatul anglo-american. […]

Bătălia contra terorismului provoacă o vastă reconsiderare a poziţiei Germaniei, care pare disponibilă pentru un rol mondial care să depăşească decis limitele autoimpuse după al doilea război mondial şi care să reflecte în mai mare măsură mărimea teritoriului ei şi redutabila ei putere economică. […]

Dar poate că impactul cel mai mare al crizei terorismului este asupra reconfigurării locului Rusiei în lume. Preşedintele Putin s-a raliat rapid Statelor Unite, urmărind să obţină în schimb cel puţin o legitimare a cruntelor bătălii pe care forţele ruseşti le-au dat în Cecenia. Prezenţa Rusiei în coaliţia antiteroristă a fost esenţială pentru Occident nu numai pentru valoarea ei simbolică ci şi pentru a face posibilă folosirea teritoriilor unor foste republici sovietice din Asia centrală în ofensiva americano-britanică din Afganistan.

Răsplata a fost o recunoaştere mai degrabă implicită decât explicită că terorismul cecen îşi are obârşia în extremismul islamist deci în combaterea lui, ruşii se găsesc de aceeaşi parte a baricadei cu americanii.

Ce va urma de aici este greu de întrevăzut iar experţii sunt cel mai adesea în dezacord. Ce pare însă destul de sigur este că Rusia şi Occidentul vor colabora mai mult în zone de interes comun. […]