Lacuna legislativă care împiedică miile de salariați din firmele aflate în concordat să fie ajutați de stat

Pe 16 decembrie 2025, cu o săptămână înaintea Crăciunului, cei aproximativ 2.500 de salariați rămași în combinatul siderugic Liberty Galați primeau următorul mesaj, pe grupurile de socializare:

„Bună ziua! Se virează, astăzi, 10% din drepturile salariale ale lunii octombrie, mai rămâne de plătit un procent de 15%”.

Două zile mai târziu, pe 18 decembrie 2025, un nou mesaj: „astăzi plătim restul de 15% pe octombrie”.

De atunci, nimic.

Puținele resurse financiare obținute în ianuarie sau februarie 2026 de administrația combinatului din vânzarea unor deșeuri de cupru, aluminiu, bronz ori fier vechi au mers spre plata utilităților, pentru a evita deconectarea companiei de la rețeaua de energie electrică.

Factura lunară este de câteva milioane de euro.

„Se va reuși plata unei părți a salariului din noiembrie” a rămas doar la stadiul de promisiune.

Problema salariaților intrați în a patra lună neplătită este generată de un artificiu juridic: Liberty Galați se află, din martie 2025, în procedură de concordat preventiv, o formă de reorganizare care nu permite accesarea Fondului de Garantare a salariilor, la care fiecare dintre angajați contribuie.

Dacă ar fi fost în insolvență, o altă formă de reorganizare, ar fi beneficiat de acest drept.

Motiv pentru care Guvernul a avut deja săptămâna trecută, în primă lectură, o propunere legislativă care să corecteze această lacună.

Concordat versus insolvență, varianta legală

Reglementată de lege prima dată în 2014 și modificată apoi prin legea 216/2022, procedura concordatului preventiv se adresează antreprenorilor care încă mai pot controla direcția afacerii, dar se confruntă cu o vulnerabilitate financiară temporară, arată reprezentanții Rominsolv, una dintre cele mai importante companii de insolvență din românia.

Concordatul previne insolvența, permite restructurarea datoriilor, reluarea activității în condiții negociate.

„De cealaltă parte, insolvența intervine atunci când dezechilibrele s-au accentuat, iar capacitatea de plată este afectată în mod real și continuu. Alegerea între cele două nu este doar o decizie juridică, ci una strategică – care poate influența traiectoria unei companii”, arată reprezentanții Rominsolv.

Pentru salariați, însă, diferențele sunt extrem de mari.

Din 2006, în România a fost înființat un Fond de Garantare, alimentat din contribuția asiguratorie pentru muncă, datorată de angajator. În prezent, un procent de 0,25% din câștigurile brute ale fiecărui salariat merge, lună de lună, în acest cont.

Gândit ca o plasă de siguranță pentru angajații firmelor cu probleme, s-a dovedit a fi o protecție cu ochiuri mari.

În prezent, din acest Fond de garantare sunt sunt plătite restanțele salariale în cazul firmelor. Cei prinși în concordatul preventiv, cum este cazul siderurgiștilor gălățeni, nu primesc nimic.

Pe 13 octombrie 2025, ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a propus câteva modificări la Legea nr. 200/2006 privind Fondul de garantare. Printre ele, majorarea termenului de acordare de la cinci la maximum 12 salarii medii brute pe economie.

„Putem interveni acolo unde vulnerabilizarea unei companii ar putea afecta întreaga economie. E important să nu pierdem forța de muncă calificată și să o protejăm de eventuale dificultăți ale întreprinderilor cu rol strategic”, transmitea atunci ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.

Nici această variantă nu a inclus companiile aflate în concordat.

Abia în urma discuțiilor purtate în ianuarie de reprezentanții Liberty și cei din Comitetul interministerial pentru protejarea intereselor statului la combinatul siderurgic Galați a fost propusă și această variantă.

Săptămâna trecută, a fost în primă lectură în ședința de Guvern.

Concordat versus insolvență, varianta umană

Cum se descurcă cei 2.500 de siderurgiști rămași în combinat, neplătiți din luna noiembrie?

„Greu, foarte greu”, spune Radu Nelu pentru Europa Liberă. Lucrează la combinat de mai bine de două decenii și de mai mult de zece ani este liderul sindicatului Metalurgistul, care reprezintă câteva sute de angajați.

Pe lângă cei 75% din salariul de bază, au de primit tichetele de masă din iulie 2025 și până în prezent, în funcție de perioada lucrată, plus alte bonusuri prevăzute în contractul colectiv de muncă.

Spre deosebire de alte familii, unde ambii soți lucrează în combinat, are norocul ca soția să fie angajată în altă parte.

„Au fost luni de iarnă cu consumuri mari atât la energie, cât și la gaz, pentru că temperaturile au fost foarte scăzute. Au crescut taxele, impozitele, prețurile. Avem rate, cine nu are?”, înșiră el câteva dintre dificultățile de zi cu care se confruntă atât el, cât și colegii neplătiți.

Cum reușesc totuși să facă față acetor provocări?

„Prioritizăm cheltuielile, le eliminăm pe cele neesențiale. Fiecare siderurgist își gestionează situația în așa fel încât să supraviețească, pentru că despre supraviețuire vorbim la momentul ăsta”, explică Radu Nelu.

La 230 de km distanță de Galați, la Mangalia, și cel mai mare angajator de aici se confruntă cu probleme.

În iunie 2024, șantierul naval Damen din localitate intra în insolvență. O veste proastă atât pentru cei aproximativ 1.400 de salariați cât și pentru mediul economic.

Navaliștii și-au primit însă în mare parte drepturile bănești, de la Fondul de Garantare.

„Dacă noi am fi fost înconcordat preventiv, cel puțin până acum nu beneficiam de vreun leu de la Fondul de Garantare. N-aveam nicio protecție”, arată Laurențiu Gobeajă, liderul sindicatului Navalistul, diferența dintre cele două forme de organizare juridică.

În prezent, sunt în circuitul de avizare modificările propuse, de acces la Fondul de Garantare și al salariaților din companiile aflate în concordat preventiv. Ar putea fi adoptate în următoarea ședință de Guvern.

În contextul în care combinatul Liberty ar putea fi declarat de importanță strategică, siderurgiștii ar putea avea garantate până la 12 salarii medii brute pe economie.

Nu este singura mare companie care ar avea un beneficiu imediat.

La sfârșitul lunii ianuarie, grupul Aylex ONE, unul dintre principalii jucători din industria cărnii de pui, deținătorul brandului Cocorico, a solicitat intrarea în procedura concordatului preventiv. La finalul anului 2024, Aylex ONE avea 1.848 de angajați.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.