Legea avertizorilor de integritate, adoptată diferit de recomandările UE. Modificările limitează rolul acestora

Pandemia și schimbările politice din PNL au amânat termenul de adoptare a legii avertizorilor de integritate, care era necesară atât pentru ca România să nu intre în procedură de infringement, cât și pentru a putea accesa fonduri din PNRR.

După trei drafturi și doi miniștri ai Justiției - Stelian Ion și Cătălin Predoiu - legea a fost votată în Camera Deputaților pe repede înainte cu 216 voturi pentru (PSD, PNL, UDMR, AUR și minorități) din cele 280 valabil aprobate. 55 de deputați au fost împotrivă (USR și 13 neafiliați) și 8 s-au abținut.

Criticile

Legea a suferit modificări majore față de proiectul cu care Ministerul Justiției venise în Parlament și despre care, spun surse judiciare, fusese agreat cu Comisia Europeană.

De altfel, România este în procedură de infringement de la începutul lunii iunie pentru că nu transpusese directiva într-un timp rezonabil.

Mai multe asociații și avertizori de integritate arată că directiva nu a fost transpusă întocmai în legislația românească și spun că, în actuala formă, raportarea anonimă este exclusă de lege, iar avertizorii anonimi nu beneficiază de nicio protecție, deci sunt pe cont propriu.

Alte prevederi care încalcă drepturile avertizorilor sunt:

• Dispariția principiului bunei-credințe a avertizorului în interes public, cum e cerută în directivă;
• Avertizările de integritate se distrug după doi ani, deși Directiva prevede că acestea se păstrează atât timp cât este necesar și proporțional;
• Unitățile administrativ-teritoriale foarte mici, sub 10.000 de locuitori, nu se pot asocia pentru a aplica legea, contrar recomandărilor din Directivă;
• Companiile sub 50 de angajați din domeniul energiei, pieței de capital, fondurilor de investiții, asigurărilor, pensiilor facultative sunt exceptate de la instituirea sau menținerea de canale interne de raportare și proceduri pentru raportarea internă și pentru întreprinderea unor acțiuni subsecvente;
• Legea adoptată de Parlament a scăzut cu două treimi amenda pentru dispunerea, de cel puțin două ori, a unor represalii în considerarea aceleiași raportări;
• Avertizorii au dreptul de a divulga public informațiile privind încălcarea legii doar după trei luni și doar dacă au raportat intern în prealabil.

Asociațiile asemnatare ale protestului spun că prin Legea adoptată s-au introdus formulări vagi, interpretabile, cu scopul de a reduce nivelul de protecție a avertizorilor.

„De exemplu, sintagma “raportarea este necesară la momentul formulării ei”, fără a se explica pentru ce să fie necesară”, exemplifică semnatarii.

Expertul anticorupție Radu Nicolae spune că România riscă o nouă procedură de infringement, de data aceasta pentru că a transpus eronat legislația europeană.

Un alt lucru nou care restrânge rolul și puterea avertizorilor este impunerea unei ierarhii a canalelor pe care le poate folosi avertizorul când sesizează o problemă, explică, pentru Europa Liberă, expertul anticoruție, Radu Nicolae, președinte al Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă.

„Întâi trebuie să adreseze instituției din care face parte, apoi trebuie să se adreseze autorităților de aplicare a legii: Agenției Naționale de Integritate. După care - și ăsta e un amendament care nu-și avea rost și a fost introdus la Comisia juridică - după ce trec trei luni abia, să poată să se adreseze public și să publice acele informații”, explică Nicolae.

În plus, procedura trebuit făcută în anumite condiții pentru că altfel este invalidată.

Legea, neconstituțională

Ideea avertizorului de integritate a apărut pentru ca opinia publică să depisteze activități ilegale și practici abuzive care pot apărea în orice organizație publică sau privată, mică sau mare.

Printre activitățile ilegale pe care avertizorii de integritate le-au arătat de-a lungul timpului se numără corupția, frauda, practici comerciale incorecte sau neglijența.

Inițiatorii directivei europene spun că, dacă nu sunt luate măsuri, perpetuarea acestor practici pot aduce prejudicii grave interesului public.

Expertul în bună guvernare Codru Vrabie a participat la redactarea legii din 2004, care stabilea pentru prima dată rolul avertizorului de integritate în România.

El spune că actuala variantă adoptată reprezintă un regres față de statutul pe care avertizorul îl primise în urmă cu 16 ani. Acest aspect face ca legea să devină neconstituțională.

„Mă refer la eliminarea prezumției de bună credință pentru avertizori. Asta înseamnă reducerea standardului de protecție pentru avertizori. Noi avem legea care e în vigoare din decembrie 2004 care spune foarte clar o avertizare este prezumată ca fiind făcută de bună credință și avertizorul este prezumat ca fiind de bună credință. Acest principiu al bunei credințe rezultă chiar și din jurisprudența Curții Europene pentru a Drepturilor Omului”, spune Codru Vrabie, pentru Europa Liberă.

„Sunt conștient că acest principiu nu este înscris în directivă europeană, însă atunci când facem o transpunere de directivă europeană în dreptul românesc nu putem să coborâm la standardul impus de Uniunea Europeană și Uniunea Europeană spune ăsta e standardul minim. Deci dacă legislația românească are deja un standard mai înalt, noi când transpunem directive trebuie să avem grijă să o transpunem ținând cont de acel standard mai înalt”, a mai spus expertul în bună guvernare.

Curtea Constituțională de la București a statuat de mai multă vreme, și în mai multe decizii, principiul dreptului câștigat, mai spune Vrabie. „Asta înseamnă că dacă cetățenii au câștigat deja un drept, atunci statul nu poate să-l ia înapoi.”

Faptul că politicienii români se folosesc de directiva europeană pentru a limita niște drepturi deja câștigate a fost exprimată în ultimele luni de societatea civilă, care a arătat către ministrul Predoiu ca fiind cel care a inițiat limitarea drepturilor.

Legătura dintre avertizori și PNRR

Una dintre condițiile pentru deblocarea banilor care ar urma că vină din PNRR a fost transpunerea directivei europene privind avertizorii de integritate.

În cadrul ședinței de aseară a Comisiei juridice a Camerei Deputaților, reprezentanții Ministerului Justiției au subliniat de mai multe ori că forma în care proiectul a fost prezentat în Parlament ar fi cea agreată cu partenerii europeni.

Surse din MJ spun însă că, pentru deblocarea banilor PNRR, nu este nevoie decât de procedura de adoptare, nefiind analizată în această etapă și conținutul legii. Un exemplu îl reprezintă pensiile speciale, care nu au fost eliminate pe acest principiu, sau majorările salariale.

Comisia poate începe, separat, o nouă procedură de infringement după ce analizează dacă prevederile europene se regăsesc în legislația română.

Legea aprobată miercuri în Parlament merge către promulgare, la președintele Klaus Iohannis.