Legea de inspirație maghiară care „protejează” minorii de conținutul LGBTQIA+. Cum ajung în România politicile lui Viktor Orbán

Comisia de drepturile omului, culte și problemele minorităților din Camera Deputaților, una dintre cele trei care adoptă raport pentru propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, a dat raport pozitiv pentru modificările propuse de UDMR.

Doar trei dintre membri s-au opus: deputații USR, Cătălin Teniță și Murariu Oana și PSD-ista Maya Teodoroiu. Restul celor 12 deputați prezenți la ședință (de la PSD, PNL, UDMR și AUR) s-au abținut sau au votat pentru.

Care sunt principalele modificări de legislație

Una dintre modificările propuse de UDMR arată că minorul trebuie protejat de „difuzări prin orice mijloace de conținuturi privind devierea de la sexul stabilit la naștere sau popularizarea schimbării de sex sau a homosexualității”.

„Tinerii nu vor avea niciun fel de acces la informație care îi ajută să se identifice, să se recunoască. Identitatea sexuală și identitatea de gen nu se formează în urma expunerii la un material e orice tip, că e știre la TV, că e curs la școală”, explică psihologul organizației Accept, Alexa Ciucu.

Studiile arată că, până acum, cauzele au fost stabilite ca fiind de natură biologică.

„Știm deja că nu traumele din copilărie produc orientarea sexuală sau orientare de gen, nu stilul de parenting”, spune psihologul care arată care sunt problemele pe care le poate cauza lipsa de informație.

Experta spune că persoanele LGBT vor trăi niște experiențe pe care nu vor avea cum să le explice, nu vor găsi nicio informație, iar asta duce la depresie, marginalizare și anxietate. „Asta explică riscul de suicid foarte crescut.”

Sondajele realizate în comunitate LGBT din România arată că 53% din tineri s-au gândit cel puțin o dată la suicid.

Psihologul Alexa Ciucu spune că modificările actuale pot afecta grav membrii comunității LGBT.

Legea privind drepturile copilului introduce noțiunea de „identitate la naștere”. Aceasta este alcătuită din nume, sex, cetățenie și naționalitate. Copilul „are dreptul” de a menține identitatea la naștere pe parcursul întregii vieți.

„Legea este foarte gravă”, spune Teodora Rotaru, directoarea Accept România, asociația care promovează drepturile LGBT la nivel național.

Conform legii, sexul copilului trebuie declarat, este stabilit de un medic la naștere și nu poate fi altul decât masculin sau feminin. Inițiativa a creat reacții puternice din partea comunității LGBTQIA+.

Psihologul Accept, Alexa Ciucu spune că cele mai afectate persoane ar fi cele intersex, ale căror corpuri nu respectă în totalitate normele biologice masculine și feminine, au un mix de caracteristici sexuale - și feminine, și masculine. Condițiile intersex pot fi descoperite de la naștere sau, uneori, în timpul copilăriei sau în adolescență.

„Dacă această lege trece, nu va mai exista nicio posibilitate pentru copiii intersex sau pentru părinții lor de a le schimba actele de stare civilă, din punct de vedere psihologic, asta i-ar afecta pe copii foarte mult pentru că îi obligă să trăiască viața conform unui gen cu care nu se identifică”, spune Alexa Ciucu.

Legislație copiată după ce maghiară

Modificările pe care deputații UDMR doresc să la aducă legii privind protecția copilului sunt de inspirație maghiară.

Fost deputat UDMR, avocatul Péter Eckstein-Kovács spune că legea este o traducere „relativ bună” a legii adoptate de parlamentul Ungariei și care a creat controverse majore la nivelul Uniunii Europene.

„Eu zic că este o traducere în care câteodată sunt schimbate doar câteva cuvinte. Este clar că inițiativa provine de acolo, ideile provin de acolo și textul este preluat de acolo.”

Și unul dintre inițiatorii ei, Zakarias Zoltan recunoaște că de la Budapesta a venit inspirația.

„Legislația seamănă cu legislația maghiară, dar în legea din Ungaria este interzisă difuzarea pentru copii a conținuturilor care vizează sănătatea și diferențele de gen, noi, în propunerea noastră legislativă, noi am introdus acest lucru în acel articol care deja există în lege care se referă la dreptul copilului de a fi protejat împotriva expunerii la aceste conținuturi.”

Asociația Accept spune însă că, de fapt, în forma actuală modificările nu fac altceva decât să interzică.

Modificările ar interzice orice formă de manifestare pentru comunitatea LGBT, dar și pentru orice profesie care are dorința să vorbească despre subiectul identității de gen sau al orientării sexuale.

De exemplu, un simplu articol despre hotărârile CEDO care privește România ar putea să intre sub incidența legii. La fel, foarte bine ar putea să fie interzise și marșurile Pride pentru că „pe stradă ar putea fi copii”, explică Teodora Rotaru, directoarea Accept.

Eckstein-Kovács spune că problema acceptării unor prevederi legale controversate se face cu susținerea actualilor guvernanți care promovează o politică iliberală.

„Ceea ce văd eu a fi un pericol este ca această atitudine iliberală care este declarată în Ungaria de către guvernul Orbán să nu pătrundă în România și se pare că prin această lege ea pătrunde aici este un pericol evident, serios și dacă ne uităm și la legile siguranței naționale și ele arată un apetit și în România, și în clasa politică pentru o societate iliberală cu un conducător și un pericol.

E cu atât mai periculos cu cât vedem această coaliție care persistă PSD-PNL și care are o majoritate cum are FIDESZ în Ungaria, pot să schimba Constituția și să facă ce vor ei. De aici vine pericolul”, subliniază Eckstein-Kovacs.

Controversata lege anti LGBTQ din Ungaria a intrat în vigoare pe 7 iulie 2021. Ea interzice orice materialele sau informații care ar putea fi văzute drept promovând homosexualitatea sau schimbarea de gen.

Comisia Europeană a anunțat că va declanșa proceduri de sancționare a Ungariei din cauza legislației anti-LGBT. Comisia susținea că documentul încalcă libertățile de expresie și de exprimare, dar și libertatea de a furniza servicii și libera mișcare a bunurilor, pentru că nu a demonstrat că aceste restricții sunt necesare și nediscriminatorii.

Parcursul legislativ

Propunerea legislativă a fost depusă de șapte parlamentari UDMR pe 1 februarie 2022. A primit aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social și aviz pozitiv din partea Consiliului Legislativ. Comisiile de Învățământ și cea de Muncă au avizat-o negativ, iar cea de drepturile omului din Senat, pozitiv.

A fost adoptată tacit de camera superioară a parlamentului și a ajuns în Camera Deputaților, for decizional, pe 4 mai.

A primit avize negative de la comisiile de învățământ și egalitate de șanse și raport de aprobare de la Comisia pentru drepturile omului. Urmează să mai ajungă, tot pentru rapoarte, la comisiile de muncă și juridică. Cele trei ar trebui să aibă o poziție comună înainte de trimiterea în plen.