Recursul compensatoriu a fost abrogat de plenul Camerei Deputaților cu o majoritate de 272 de voturi, din partea tuturor partidelor, și cu cinci abțineri. Pentru a intra în vigoare, legea trebuie promulgată și de președintele Klaus Iohannis.
Odată abrogat recursul compensatoriu, deținuții mai au la dispoziție și alte prevederi legale în baza cărora pot ieși mai devreme din închisoare, rămânând în vigoarea eliberarea condiționată.
PSD și-a schimbat cu o zi înainte poziția față de această lege pe care a proovat-o cât timp a fost la guvernare, după ce premierul Ludovic Orban anunțase că intenționează să-și asume răspunderea pentru oprirea valului de eliberări din închisori. 21.000 de deținuți au fost eliberați în baza acestei legi, valabile din toamna lui 2017, dintre care 7.000 erau condamnați pentru crime, violuri și tâlhării. Dintre aceștia, 500 au recidivat în ultimii doi ani, comițând alte crime și violuri.
Îți mai recomandăm PNL și PSD s-au înțeles pe abrogarea recursului compensatoriu, care a fost votată în Comisia Juridică
Mișcarea politică la care a recurs PSD scoate din ecuație depunerea unei moțiuni de cenzură, în cazul în care guvernul Orban și-ar fi asumat răspunderea pe această lege, în privința căreia a existat o presiune publică.
Recidivele celor eliberați înainte de termen au creat emoție, iar fosta opoziție, formată din PNL și USR, au denunțat recursul compensatoriu adoptat de fostul ministru Tudorel Toader ca fiind o grațiere mascată.
La vremea la care legea a fost adoptată în formula care a eliberat 21.000 de deținuți în doar doi ani, România se afla în situația solicitării CEDO de a îmbunătăți situația din închisorile supraaglomerate din România.
Liderul deputaților PNL, Florin Roman, unul dintre criticii acestei măsuri de-a lungul timpului, a spus, în plenul Camerei Deputaților, că „este cea mai nocivă” lege care a fost dată în ultimii ani. În februarie 2019, în baza recursului compensatoriu, fuseseră eliberați 12.000 de deținuți. Lor li s-au compensat cu zile în plus considerate a fi ispășite în carceră pentru condițiile proaste din închisori. La 30 de zile de carceră, recursul compnsatoriu le-a considerat câte șase zile de detenție șterse.
PSD a arătat, prin deputatul Nicușor Halici, că eliberarea deținuților din penitenciare înainte de termen s-a făcut în baza unor hotărâri ale instanțelor și că „doar o mică parte" din cei 21.000 de deținuți eliberați condiționat au beneficiat de recursul compensatoriu.
USR și-a exprimat poziția prin deputatul Stelian Ion. „Trebuie să ne gândim în permanență cum îi reintegrăm pe cei care au încălcat legea, care au comis infracțiuni și au fost încurajați de acest recurs compensatoriu, știind că, odată ajunși în penitenciar, vor putea ieși mai devreme”, a spus acesta.
Problema închisorilor nu este rezolvată de abrogarea recursului compensatoriu. CEDO avertizase România că vor urma sancțiuni pentru condițiile în care stau deținuții. Într-un raport al UE și al Consiliului Europei despre condițiile din închisori între anii 2005 și 2015, România nu avea o situație bună.
- între 2005-2015, numărul de locuri din închisori a scăzut cu 25%. Densitatea era de 101,3 deținuți pe 100 de locuri.
- între 2005 şi 2014, rata celor care au intrat în închisoare a scăzut cu 14%. În aceeaşi perioadă, rata celor eliberaţi a scăzut cu 8%. În 2005, 86 de deţinuţi au fost eliberaţi la 100.000 de locuitori, în timp ce în 2014, numărul lor a ajuns la 79.
- rata deceselor în închisorile româneşti era, în aceeași perioadă, una ridicată, comparativ cu situaţia din Uniunea Europeană, fiind vorba în 2014 de 38,6 decese la 10.000 de deţinuţi.
- în studiu se arată că între 2005 şi 2014, durata medie a timpului petrecut în închisori a crescut cu 30%. În 2005 media era de 29 de luni, iar în 2014 a ajuns la 38 de luni.
- în 2005, în România existau 37.929 de deţinuţi, iar în 2015 numărul lor a ajuns la 28.642.