Legea refacerii naturii, care s-a dovedit a fi cel mai controversat pilon al Pactului Verde European și aproape că a eșuat la ultimul obstacol, stabilește obiectivul de a restabili cel puțin 20% din pământul și marea UE până la sfârșitul deceniului.
Parlamentarii și guvernele au diluat propunerea în lunile premergătoare alegerilor europene, în care partidele de extremă dreaptă au câștigat locuri, iar partidele verzi le-au pierdut. Dar, în ciuda concesiilor, susținătorii abia au câștigat suficiente state membre la votul de luni din Luxemburg.
„Astăzi marchează o zi semnificativă pentru Europa, pe măsură ce trecem de la simpla protejare și conservare a naturii la refacerea ei activă”, a declarat César Luena, europarlamentar de centru-stânga din Spania, care a condus negocierile parlamentului european asupra legii.
Propunerea a fost aproape torpilată de parlamentul european anul trecut și apoi împinsă până la pragul colapsului în martie, când Ungaria și-a retras sprijinul în mod neașteptat.
Irlanda a făcut efortul de a câștiga alte țări, îndemnând miniștrii să evite să se întoarcă asupra compromisurilor care fuseseră deja convenite.
Până în ultimele momente nu a fost clar dacă susținătorii legii au adunat suficiente voturi pentru a obține o majoritate calificată de 55% din rândul statelor membre reprezentând cel puțin 65% din populația UE.
Miniștrii mediului au votat legea cu o majoritate subțire după ce schimbările de opinie ale Slovaciei și Austriei au depășit ștacheta cu 1,07 puncte procentuale.
„Nicio altă parte a lumii nu mai are această mică natură, nu avea mai multă nevoie de această lege și a fost la un pas să nu o mai aibă”, a declarat pentru The Guardian Pieter de Pous, analist la thinktank-ul de climă E3G.
Sprijinul Austriei a fost esențial pentru a înclina balanța.
Ministrul austriac al Mediului, Leonore Gewessler a fost un susținător vocal al legii de restaurare a naturii, în ciuda opoziției acerbe din partea partenerilor ei de coaliție.
Dar până luna trecută, mâinile ei fuseseră legate de o blocada unanimă din partea statelor federale din Austria, care s-au opus legii.
Această rezistență a părut să se prăbușească în ultimele săptămâni, când două state – Viena și Carintia – au anunțat că sunt mulțumite de compromisurile făcute și și-au retras opoziția fără a rupe oficial blocada.
Gewessler, care pare să fie într-o zonă gri legală după votul ei, a anunțat duminică că va susține legea, după ce a solicitat consiliere juridică. „Nu pot să-mi împac conștiința dacă lăsăm această oportunitate să treacă fără să fi încercat totul”, a spus ea.
Partidul cancelarului Karl Nehammer a amenințat-o cu acuzații penale pentru presupus abuz. de putere.
„Decizia de astăzi este o victorie pentru natură”, a scris Leonore Gewessler pe X după votul de luni. „Conștiința mea îmi spune în mod inconfundabil [că] atunci când viața sănătoasă și fericită a generațiilor viitoare este în joc, sunt necesare decizii curajoase.”
Într-o manifestare extraordinară de dezbinare în inima guvernului de coaliție al Austriei, Nehammer a scris președinției belgiene a Consiliului UE înainte de vot, îndemnând-o să ignore sprijinul ministrului său și argumentând că nu are dreptul să ocupe poziția pe care o are.
Gewessler a scris într-o scrisoare separată că acuzațiile cancelarului sunt „incorecte”.
Disputa publică a escaladat la cele mai înalte niveluri ale politicii austriece și amenință să distrugă guvernul de coaliție al Verzilor - care controlează ministerul mediului - și ÖVP - de centru-dreapta lui Nehammer, care controlează ministerul agriculturii.
Christian Stocker, secretarul general al ÖVP, a declarat luni că partidul va depune acuzații penale împotriva lui Gewessler pentru abuz de putere.
„Rezultatul nu justifică mijloacele: Leonore Gewessler se pune deasupra constituției pentru că nu își poate concilia ideologia verde cu acționarea în conformitate cu legea.”
Îți mai recomandăm COP27 | Discuțiile despre climă, într-un moment de criză și de mari disensiuni. Declarația finală, adoptată