Decizia de a da o Ordonanță de Urgență prin care să se creeze posibilitatea ca România să facă donații în arme către Ucraina din rezervele unor instituții ale sistemului de apărare a fost anunțată miercuri de premierul Nicolae Ciucă.
„În acest moment, legea este în analiză, în momentul în care ea se va finaliza, vom lua o decizie concretă în acest sens”, a spus premierul.
MApN a postat pe site-ul său un proiect de OUG care completează articolul 9 al Ordonanţei nr. 122 din 28 august 1998 privind „acumularea, scoaterea şi împrospătarea produselor din rezervele proprii ale forţelor destinate apărării naţionale”. OUG de Urgență nu s-a aflat însă pe ordinea de zi a ședinței de guvern.
În fundamentarea OUG sunt aduse ca argumente „actualul context de securitate grav afectat de invazia militară executată de Federația Rusă în Ucraina”, deciziile luate la nivelul Alianței Nord-Atlantice și „necesitatea răspunsului imediat la solicitările statelor aliate sau partenere”.
Principala prevedere adăugată este cea potrivit căreia „Forţele destinate apărării naţionale pot face donaţii de produse din rezervele proprii, în starea în care se află, către state aliate sau partenere, în baza solicitărilor primite, în scopul acordării sprijinului cu titlul de ajutor în situaţiile temeinic justificate de evoluţia mediului de securitate şi când sunt afectate interesele României”.
Produsele donate de România vor proveni din rezervele MApN, MAI, SRI, SIE, SPP și STS.
Îți mai recomandăm Înapoi în viitor. Condițiile din epoca sovietică revin în Rusia pe fondul războiului împotriva UcraineiOUG, a rămas în „analiză”
Din declarațiile liderului PSD, Marcel Ciolacu reiese că pentru adoptarea OUG ar fi necesară o decizie CSAT .
„În momentul de faţă, România nu livrează arme Ucrainei. Dimpotrivă, cred că am gestionat excelent problema cu refugiaţii şi avem un ajutor consistent către Republica Moldova. Nu este luată o decizie în acest sens în CSAT, unde se iau astfel de decizii. (…) Suntem parteneri ai Uniunii Europene, avem un parteneriat strategic cu NATO şi suntem membri NATO, vedem cât de important este în acest moment să fim şi în Uniunea Europeană şi în NATO. Am avut discuţia cu premierul”, a declarat Ciolacu într-o conferinţă de presă.
Şi ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat, miercuri, la Cluj, că sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei în momentul de faţă este doar umanitar, nu şi militar, cu armament.
„Nu vorbim despre armament în acest moment. Aşa cum a spus premierul ieri într-o declaraţie, în acest moment suntem concentraţi pe ajutor umanitar”, a declarat Vasile Dîncu, într-o conferinţă de presă, dar nu a pomenit nimic de adoptarea OUG.
Îți mai recomandăm România expulzează 10 diplomați ruși după ce majoritatea statelor europene au făcut-o dejaDe ce așa târziu
Întrebarea care se ridică este de ce România a așteptat aproape două luni de la declanșarea de către Putin a invaziei în Ucraina pentru a da semne că intenționează să facă această modificare legislativă care îi permite să timită arme Ucrainei.
Nevoile Ucrainei de armament sunt tot mai mari pe măsură ce războiul se concentrează în regiunea Donbas, iar apelurile președintelui Zelenski au devenit tot mai apăsate.
Guvernul de la București spune că a donat 2.000 de căști de protecție balistică și a 2.000 de veste antiglonț (toate în valoare de 2 milioane de euro).
Din Europa, cu excepția Ungariei și Serbiei (care însă nu e membră NATO), țări susținătoare ale Rusiei și președintelui Putin, toate statele, unele de dimensiuni mai mici decât România, au trimis ajutoare consistene.
Ministrul german al Apărării a declarat joi că Ucraina va primi „în zilele următoare” arme grele, între care tancuri de luptă din partea partenerilor europeni pentru a o ajuta să contracareze ofensiva rusă.
Ce arme are România
Avioanele sovietice
România deține câteva zeci de avioane militare, model MiG 21 LanceR și MiG 29, pe care le-ar putea oferi Ucrainei ca donație.
Numărul de avioane MiG 21 LanceR apte de zbor nu este public, dar se poate estima că este în jur de 30 de bucăți, deci două escadrile complete.
MiG 21 LanceR este o variantă care s-a obținut prin modernizarea, în România, după anul 1993, a modelului MiG 21, produs în fosta URSS.
La începutul anului 2022 erau două escadrile de avioane de origine sovietică:
- Escadrila 711 Aviație Vânătoare - operează avionul MiG-21 LanceR din cadrul Flotilei 71 de la Câmpia Turzii;
- Escadrila 861 Aviație Vânătoare - operează MiG-21 LanceR din cadrul Flotilei 86 Aeriană - Fetești.
Acum circa o săptămână, MApN a anunțat că suspendă zborurile cu avioane MiG 21 LanceR. Motivul invocat este faptul că aceste avioane au devenit extrem de nesigure în exploatare după ce în luna martie a avut loc un accident grav, soldat cu moartea piloților, iar în aprilie un alt incident.
Avioanele noi
Acestor aparate li se adaugă și cele 17 avioane F-16, cumpărate din Portugalia și intrate recent în dotare, pentru misiunile de poliție aeriană și de luptă.
Ele constituie doar o escadrilă completă de luptă, insuficientă pentru a asigura permanența și timpul rapid de reacție pentru o apărare a întregului spațiu aerian al României.
România a anunțat la finalul anului trecut că va cumpăra de la Norvegia 32 de avioane de vânătoare F-16 pentru a-și înlocui bătrânele MiG-uri 21, o achiziție ce ar presupune aproape 350 de milioane de euro, însă un contract încă nu a fost semnat.
Avioanele F-16 din Norvegia au circa 40 de ani vechime și o resursă de zbor rămasă destul de mică, însă în prezent ele sunt într-o configurație superioară celor 17 pe care România le operează acum.
Avionul F16 al Forțelor Aeriene SUA (sus) și un MIG 21 Lancer, aparținând Forțelor Aeriene Române (jos), efectuează o manevră de zbor strânsă în timpul exercițiului militar comun româno-american.
Tancuri
- Vehicole blindate de luptă:
377 tancuri, 785 transportoare blindate, 480 vehicole utilitare blindate, 109 vehicole NBC (nuclear, biologic, chimic), 60 vehicole blindate de patrulare - Anti-tanc:
158 autopropulsate, sisteme anti-tanc portabile Spike, 23 autopropulsate anti-tanc de calibru 100 mm și 218 tunuri remorcate de 100 mm.
Un vehicul Humvee al armatei americane stă lângă o aeronavă MV-22B Osprey în timpul exercițiului militar „Platinum Eagle 15” la unitățile de antrenament din Babadag, 26 mai 2015.
Artilerie
- Artilerie 1.118 piese:
40 autopropulsate de calibru 122 mm, 447 tractate ( calibru 122 și 152 mm), 188 lansatoare rachete multiple 122 mm, 443 mortiere (calibrul 82 și 120 mm) - Apărare antiaeriană:
96 rachete suprafață-aer, peste 65 de tunuri antiaeriene
Nave
- Nave de luptă de suprafață:
3 fregate - Nave de patrulare și de coastă:
24 (4 corvete, 3 nave de patrulare rapide dotate cu rachete, 3 nave de patrulare rapide dotate cu torpile, 8 nave de patrulare rapide pe râuri - 10 măturătoare de mine, 1 puitor de mine, 2 transportoare de muniție, 1 vas de cercetare oceanografică, 2 nave de supraveghere, 1 transportor de combustibil, 1 vas școală.
- Infanterie navală:
1 regiment de infanterie navală, 14 vehicole utilitare blindate (sursa cursdeguvernare.ro)
Ce ajutoare au trimis țările vecine cu zona de război
Prin comparație cu țările care au frontiere cu Ucraina, Rusia și Belarus, deci se simt mai amenințate decât celelalte, România a trimis cele mai puține ajutoare militare. Desigur, în cazul tuturor se pune problema diminuării propriei capacități de apărare fără ajutorul NATO.
Estonia contribuie cu un total de 1.377 de tone de tehnologie militară, în principal letală, în valoare de 222 de milioane de euro, inclusiv cu deja celebrele sisteme anti-tanc FGM-148 Javelin, mine antitanc, arme de calibru mic, muniție, echipament de protecție, 13 vehicule, obuziere 50.000 de rații de câmp și altele.
Letonia: A trimis ajutoare militare care depășesc 200 de milioane de euro. Ministerul Apărării a livrat sisteme de rachete antiaeriene Stinger Forțelor Armate ale Ucrainei, 30 de camioane încărcate cu echipamente și provizii individuale (inclusiv căști de luptă, alimente uscate, dispozitive medicale și medicamente) și 90 de vehicule aeriene fără pilot (drone).
Lituania: Contribuie cu echipamente militare neletale (dispozitive termice și de vedere pe timp de noapte, căști, veste antiglonț, echipamente de căutare și salvare etc.), sisteme antiaeriene, precum și arme ușoare și muniție.
Polonia și-a oferit aerodromurile drept centre de distribuție a ajutorului militar străin. Majoritatea transferurilor de arme se fac prin sudul Poloniei.
În nume propriu, a oferit 100 de rachete aer-aer R-73 pentru avioane de luptă MiG-29, un număr nedezvăluit de sisteme de apărare aeriană portabile, arme antitanc ușoare, drone FlyEye, 42.000 căști WZ 2005, 3.000 de veste antiglonț, diferite tipuri de muniție și lansatoare de grenade RGP-40.
Finlanda, tară care nu e membră NATO, a decis să trimită Ucrainei 2.000 de veste antiglonț, 2.000 de căști, echipamente pentru două stații de îngrijire medicală de urgență, 2.500 de puști de asalt cu 150.000 de cartușe, 1.500 de arme antitanc de unică folosință și 70.000 de rații de câmp la 28 februarie 2022. A mai trimis o cantitate nedezvăluită de armament greu.
Slovacia a ajutat Ucraina cu 10 milioane de litri de combustibil, 2,6 milioane de litri de kerosen pentru avioane, 12.000 de cartușe de muniție de 120 mm, 486 de sisteme de apărare aeriană, 100 de lansatoare de apărare aeriană și rachete antitanc, în valoare totală de 4,5 milioane. De asemenea a oferit un sistem de apărare antiaeriană S-300.