Mai puțin când e vorba de decizii de justiție. Tribunalul european a decis astfel că Budapesta, Varșovia și Praga nu și-au îndeplinit obligațiile europene în chestiunea refugiaților. Cum o rezumă Le Monde, la sfârșitul anului 2017, Comisia Europeană depusese o plângere pe lângă Curtea Europeană de Justiție împotriva Ungariei, Cehiei și Poloniei, țările care refuzaseră să-și accepte cota de refugiați în cadrul repartiției decise în momentul de vârf al crizei migrației, în 2015.
Curtea de Justiție constată în verdictul său de ieri că cele trei țări « nu și-au respectat obligațiile » refuzând să preia numărul de refugiați repartizați lor.
Cele trei țări au primit însă verdictul cu indiferență. « Această decizie nu are niciun efect. Politica cotelor este caducă de multă vreme, iar noi nu avem nici o obligație să primim azilanți», a spus ministra maghiară a justiției, Judit Varga.
Polonia și Ungaria n-au primit nici un singur refugiat, în vreme ce Cehia a acceptat 12, înainte de a renunța la program.
În această dimineață, Amnesty International a distribuit un comunicat în care vorbește de azilanți uciși la granița dintre Grecia și Turcia: “Cel puțin doi bărbați au fost uciși iar o femeie a dispărut după ce forțele grecești de frontieră par să fi tras cu muniție de război și gaze lacrimogene asupra azilanților. Asta s-a întâmplat după ce autoritățile din Turcia i-au încurajat în mod nesăbuit (recklessly) pe aceștia să treacă în Grecia.”
Libération despre epidemia demisiilor din spitalele românești
În Franța, Libération scrie despre faptul că în mai multe orașe din țară medicii și asistenții au dezertat. Cotidianul stângii intelectuale pariziene constată că sistemul de sănătate al României e fragilizat de corupție și de emigrația masivă a personalului calificat. E dat exemplul spitalului din Orăștie, dar și faptul că unii medici au optat pentru alte soluții, precum cei din Oradea care au preferat să iasă la pensie. De altfel, scrie ziarul, un ministru al sănătății, Victor Costache, a ales să demisioneze în plină criză.
E prezentat în detaliu cazul spitalului din Suceava, precum și faptul că guvernul s-a văzut nevoit să trimită la fața locului o echipă a ministerului apărării condusă de un colonel pentru a încerca să pună ordine în spital.
Victor Orbán, un “James Bond villain”
Pe aceeași notă, săptămânalul britanic The Economist scrie, insistând pe aluzia cinematografică (The Economist adoptă deseori un asemenea stil), că, precum un personaj malefic (a villain) din filmele cu James Bond, premierul maghiar Viktor Orban și-a anunțat dintotdeauna pe față planurile. Înainte de a prelua puterea în 2010 el a spus: “E suficient să câștigăm o dată, dar bine.” În 2013, Orbán a spus într-un interviu: “Pe timp de criză, nu e nevoie de guvernare prin instituții.”
Prin strategie, viclenie și noroc, bucurându-se și de strivitoarea sa majoritate de două treimi în parlament, el a căpătat acum puterea totală. Ieri, 16 din cele 27 de țări ale UE au semnat o scrisoare comună prin care cer apărarea statului de drept în UE și condamnă adoptarea unor măsuri extreme sub pretextul pandemiei. România nu este printre ele.
Cum o spune The Economist: în filme, răul e pedepsit după ce își revelează planurile. Dar Orbán nu luptă cu James Bond, ci cu Uniunea Europeană, așa că el câștigă. Ca o glumă suplimentară, Ungaria a anunțat ieri seară că se alătură celor 16 țări care cer apărarea statului de drept în UE.
Oferta lui Elon Musk stârnește încăierări virtuale în Ucraina
Pe fundal de coronavirus (s-a depășit un milion de cazuri în lume, constată La Repubblica), Elon Musk, patronul Tesla, a anunțat că oferă respiratoare gratuite… dar oferta lui a stârnit o învâltorită dezbatere națională în Ucraina.
Cum o rezumă săptămânalul francez Courrier International, Elon Musk scrisese că respiratoarele și livrarea lor sunt gratuite. “Singura condiție e ca aparatele să fie folosite imediat pentru pacienți, iar nu stocate în vreun depozit”. Cum o amintește site-ul american The Hill, Musk a cumpărat 1.200 de respiratoare în China și le-a adus în SUA cu avionul.
Descoperind oferta lui Musk pe Twitter, Ouliana Souproun, fosta ministră a sănătății din Ucraina, a răspuns: “Mă numesc Ouliana Souproun și sunt fostul ministru al sănătății. Ucraina are nevoie urgentă de respiratoare. N-avem decât 3.500 în spitale, pentru urgențe, într-o țară de 37 milioane locuitori. Ajutați-ne.”
De îndată, un anume Vadim Aristov a intervenit pe thread, prezentându-se ca un infecțiolog și spunându-i lui Musk: ”Nu putem, într-adevăr, să acoperim decât 7% din nevoi. Dar v-am mulțumi dacă ați discuta asta cu președintele Zelenski, căci doamna Souproun e vinovată de acest dezastru.”
S-a adeverit însă că acest Vadim Aristov este un apropiat al lui Volodimir Zelenski. De îndată, cum o semnalează canalul ucrainean de televiziune Priamîi pe site-ul său, mii de ucraineni au invadat contul lui Aristov pentru a-l insulta, cei mai blânzi sugerându-i să capete coronavirus și să nu aibă acces la un ventilator.
Elon Musk nu știe, se vede, ce înseamnă Europa de Est. De pildă, la Moscova Nezavisimaia Gazetascrie despre cum Tiraspolul interzice medicilor din Transnistria să lucreze în Moldova, pretextând pandemia.
Izgonirea din Paradis
În Spania, care, cum amintește El Pais, cu 10.000 de morți reprezintă 20% din totalul deceselor din lume, același cotidian prezintă drama zecilor de prostituate dintr-un macrobordel din Girona, unul din cele mai mari din Europa, numit El Paradise, femei care au fost aruncate literalmente în stradă pentru că, bordelul închizând încă din 12 martie, femeile nu mai pot plăti chiria camerelor.
El Pais scrie că ele ar fi circa 90 la număr. Unele, care au putut, s-au întors în România, scrie ziarul, altele în Franța, Girona fiind aproape de granița Cataloniei cu Franța.
El Pais constată că prostituția e unul din sectoarele economiei cele mai atinse de epidemie. Dar la fel, cum o analizează, la München, Süddeutsche Zeitung, pandemia va avea un efect și asupra sistemului de închiriere de camere și apartamente Airbnb.
Ultimul tango din apartament
În sfârșit, jurnalista colaboratoare la Le Monde Maïa Mazaurette, are o serie de sfaturi pentru tupilații și sechestratele care suntem acum cu toții, principalul ei îndemn fiind: nu adăugați presiune sexuală peste presiunea virusului.
Într-adevăr, în perioada asta prelungită de închidere între patru pereți, unii își compensează pierderea reperelor prin explodarea impulsurilor sexuale, în vreme ce alții sunt cu totul tetanizați. Dar nici una din reacții nu este mai normală sau mai legitimă decât cealaltă. Ziarista de la Le Monde explică pericolul pentru libidoul cuplului de a se târî prin apartament ziua întreagă în trening sau pijama.
Adevărul este, cum o spune și sexoloaga belgo-americană Esther Perel, citată de Le Monde, că dorința are nevoie de distanță. Cuplul mitic din Ultimul Tango la Paris avea o sexualitate exuberantă tocmai pentru că oricare dintre ei doi putea pleca oricând, dispărând definitiv fără urmă și fără nume. În cazul nostru se întâmplă invers și mulți ar dori ca partenerul să dispară oricând, definitiv, fără urmă și fără nume.
Doar că în viață nu e ca în filme.