Cine este Liz Truss, noul premier al Marii Britanii

81.326 dintre membrii Partidului Conservator au votat-o pe Liz Truss, ministru de Externe în guvernul demisionar al lui Boris Johnson, care și-a anunțat plecarea din funcție în urmă cu aproape două luni.

Contracandidatul Rishi Sunak, fost ministru al Finanțe în același cabinet, a fost votat de 60.399 dintre cei care și-au exprimat votul, prezența în rândul partidului fiind 82,6%.

Procentul de 57% în favoarea acesteia este mai scăzut decât cel cu care a câștigat Boris Johnson, de 66,4%, în 2019, David Cameron - 67,6% în 2005 și Iain Duncan Smith - 60,7% în 2001.

După anunțul rezultatului, Liz Truss a mulțumit partidului pentru „organizarea unuia dintre cele mai lungi interviuri de angajare din istorie”, precum și susținătorilor săi.

Noul lider al Partidului Conservator și prim-ministru ales al Marii Britanii, Liz Truss, susține discursul victoriei, la 5 septembrie 2022.

De asemenea, ea i-a mulțumit lui Rishi Sunak pentru „campania muncită” pe care a dus-o, una pe care a calificat-o ca „foarte disputată”.

Liz Truss i-a mulțumit și lui Boris Johnson, însă publicul a ezitat preț de o secundă să aplaude, relatează BBC.

Astfel, ea i-a mulțumit fostului premier pentru că l-a înfruntat pe Vladimir Putin, pentru că a dus la bun sfârșit Brexit-ul, pentru că a lansat vaccinul Covid și pentru că l-a „zdrobit pe Jeremy Corbyn”. „Sunteți admirat de la Kiev la Carlisle”, a completat ea.

Primele măsuri economice

În ceea ce privește situația economică, ea s-a angajat să își respecte promisiunile făcute alegătorilor, spunând că Partidul Conservator trebuie să arate că este capabil să ofere rezultate în următorii doi ani.

Cu privire la creșterea facturilor, Liz Truss a afirmat că va „da rezultate” atunci când vine vorba de criză, nu doar prin rezolvarea facturilor, ci și prin problemele de aprovizionare pe termen lung.

Al 15-lea prim-ministru numit de regina Elisabeta a II-a

Numirea oficială în funcția de premier este programată marți, la castelul Balmoral din Scoția, unde regina Elisabeta a II-a se află din cauza stării de sănătate.

Acest lucru se va întâmpla pentru prima dată în lunga sa domnie, numindu-i pe cei 14 prim-miniștri de dinainte la Palatul Buckingham sau la Castelul Windsor.

În aceeași zi, regina Angliei va lua act și de demisia lui Boris Johnson, acesta părăsind deja funcția de președinte al Partidului Conservator încă din 7 iulie.

Viziunea „Truss”:

• Actualul ministru de externe al Regatului Unit nu a demisionat în timpul revoltei din cabinet care l-a înlăturat pe Boris Johnson;
• Ea s-a lăudat cu faptul că a frecventat o școală de stat, spre deosebire de contracandidatul său;
• A fost membră a Partidului Liberal Democrat și, odată, a cerut abolirea monarhiei;
• A făcut campanie pentru rămânerea țării în UE, dar acum spune că Brexitul este un lucru bun.

Rishi Sunak și Liz Truss la un eveniment din campania pentru conducerea Partidului Conservator, Londra, 31 august 2022.

Presiuni din prima zi

Liz Truss, în vârstă de 47 de ani, este acum pusă în fața unor presiuni enorme pentru a rezolva problemele economice. Marea Britanie se confruntă cu ceea ce se preconizează a fi o recesiune de lungă durată, declanșată de inflația galopantă care a atins 10,1% în iulie.

Ea a promis că va acționa rapid pentru a aborda criza scumpirilor din Marea Britanie, dar și a creșterii facturilor la energie și a aprovizionării cu gaze pentru iarnă.

Potrivit Reuters, facturile medii anuale ale gospodăriilor la utilități vor crește cu 80% în octombrie, ajungând la peste 3.500 de lire sterline, fiind preconizată o creștere la 6.000 de lire sterline în 2023.

Una dintre propuneri ar fi o înghețare a facturilor la energie, relatează BBC, precizând pe surse că „o mulțime de măsuri” urmează să fie prezentate joi.

De asemenea, din relatările presei britanice, de dinaintea anunțării rezultatelor, mai reiese că Liz Truss va fi „responsabilă fiscal” și că nu va „face o gaură” în finanțele publice, după cum afirmă Kwasi Kwarteng, care este văzut ca viitorul cancelar al guvernului britanic, relatează Financial Times.

Ziarul iNews scrie că noul premier ar fi pregătit să reducă cheltuielile publice, în timp ce The Guardian relatează Truss are în vedere să continue planurile pentru ca Marea Britanie să fie o economie cu un nivel scăzut de impozitare.

Noul șef al finanțelor a sugerat planul de acțiune

Liz Truss nu a prezentat un plan concret de măsuri în privința economiei, în campania internă, dar a promis că va face acest lucru după preluarea funcției.

Kwasi Kwarteng, cel care se preconizează a fi noul cancelar în Cabinetul Truss, a prezentat într-un articol pentru FT care ar fi abordările noului guvern, ele fiind primite cu scepticism de către analiștii britanici.

Luna trecută, Institutul pentru Studii Fiscale a pus sub semnul întrebării faptul că viitorul prim-ministru al Marii Britanii va avea spațiu de manevră pentru a face reduceri fiscale mari și permanente.

Însă, Kwarteng afirmă că „având în vedere gravitatea crizei cu care ne confruntăm, va fi nevoie de o anumită relaxare fiscală pentru a ajuta oamenii să treacă iarna.

El mai sugerează că Marea Britanie se va împrumuta mai mult și că noua sa șefă ar permite creșterea deficitului „într-un mod responsabil din punct de vedere fiscal”.

„Raportul dintre datoria britanică și produsul intern brut este mai mic decât în orice altă țară din G7, cu excepția Germaniei, așa că nu avem nevoie de o înăsprire fiscală excesivă”, argumentează acesta.

De asemenea, el a scris că noul guvern vrea să reducă taxele pentru a stimula creșterea economică, fiind mai puțin preocupat de redistribuirea bogăției.

„Ne concentrăm pe modul în care deblocăm investițiile și creșterea economică, mai degrabă decât pe modul în care impozităm și cheltuim. Este vorba despre creșterea dimensiunii economiei britanice, nu despre a ne îngropa capetele într-o luptă redistributivă pentru ceea ce a mai rămas”, a adăugat Kwasi Kwarteng.

Cum a ajuns Liz Truss să conducă Marea Britanie

Alegerile din Partidul Conservator au fost organizate după demisia din 7 iulie a lui Boris Johnson, la pachet cu anunțul demisiei din funcția de prim-ministru.

Alegerile interne au fost organizate deoarece nimeni din Partidul Conservator nu a dorit organizarea de alegeri anticipate, Partidul Laburist aflându-se cu aproximativ 10% pe primul loc în sondaje.

Demisia lui Johnson a venit după zile de presiuni politice tot mai mari, în urma cărora mulți dintre miniștrii săi au demisionat în masă.

Imaginea lui Boris Johnson a fost afectată de scandalul „Partygate” - organizarea mai multor petreceri în perioada carantinei Covid la reședința oficială din Downing Street și a culminat cu acuzația că premierul a ignorat scandalul provocat de Chris Pincher, responsabil de disciplina deputaților conservatori, care a atins necorespunzător doi colegi de-ai săi.

Anterior, 54 de deputați conservatori au trimis scrisori Comitetului 1922, responsabil de organizarea unui vot de neîncredere, în care au cerut demisia lui Johnson. El a supraviețuit la limită, însă votul din Partidul Conservator a reprezentat pierderea simbolică a puterii în partid.