Istoricul Lucian Boia este binecunoscut pentru nenumăratele sale cărți, studii, eseuri și intervenții în care a încercat să scoată istoria națională din plasa propagandei (Mituri istorice românești, 1995; Istorie și mit în conștiința românească, 1997; De ce este România altfel? 2012; Cum s-a românizat România, 2015) . Am stat de vorbă cu el la Festivalul Lecturii de autor de la Brno despre istorie, mit și mitologia propriei biografii.
Europa liberă: Domnul Lucian Boia, există încă un miez funcțional al mitologiei de tip naționalist comunist care să acționeze în lumea românească contemporană?
Lucian Boia: „Da, există cu siguranță. Sunt istorici, mai ales cei din generația veche, tinerii sunt deja...dar, în fine...între istoricii din generația veche e un număr destul de important, până la urmă continuă un anume gen de istorie care își are originea în istoriografia național-comunistă. Sigur, și naționalismul românesc mai vechi, de la Școala Ardeleană până inclusiv în perioada interbelică. Dar, în mod mai direct pornește totuși din ce au învățat oamenii la școală în perioada comunistă, în perioada naționalist-comunistă.”
Europa Liberă: Dar, există și o istorie instrumentalizată ca să zic așa care să fie funcțională, care să acționeze încă la nivel politic?
Lucian Boia: „Sunt destul de mulți oamenii care sunt receptivi la această istorie pentru că îți face plăcere să spui, nu?, că românii sunt cei mai buni, că nu au făcut nimic rău în istorie, dimpotrivă, alții i-au agresat. Există unitatea asta românească că România de azi e Dacia antică și așa mai departe.”
Europa Liberă: Poate că oamenii au nevoie de siguranță în felul acesta, nu?
Lucian Boia: „Asta face plăcere, până la urmă. Dar, din păcate, deformează adesea adevărul istoric și, cum să spun, împiedică o dezbatare care ar fi trebuit să fie cât se poate de liberă și chiar de imaginativă în materie de istorie. Istoria nu este una singură, dată odată pentru totdeauna. Istoria cu I mare cum se spune – evoluția omenirii – e una, dar noi înțelegem prin istorie disciplina istoriei. Deci, reprezentările. Istoria, până la urmă, nu e pur și simplu trecutul, ci e trecutul văzut prin prisma prezentului. Privirea prezentului asupra trecutului. Or, dacă trecutul e unul singur, prezentul e foarte divers. Nu e o singură ideologie care să acționeze. Istoria – trebuie să înțelegem lucrul acesta – chiar dacă ne-ar face plăcere să fie foarte sigură, dată odată pentru totdeauna. Nu e dată odată pentru totdeauna, e diversă în interpretările ei. Tocmai, că nu privim dintr-un singur unghi trecutul.”
Europa Liberă: Dar, pe de altă parte, și o viziune istorică face ca un fel de politică să fie acceptabilă pentru majoritatea? Acceptabilă în sensul că intră în acel univers mitologic al...
Lucian Boia: „Da, sigur, istoria joacă un rol inclusiv în manipularea oamenilor. Se manipulează foarte bine prin istorie.”
Europa Liberă: Exact. Vorbeați, de pildă, în ”Istorie și mit”, de faptul că Ioan Scurtu care era la vremea respectivă consilierul istoric al lui Ion Iliescu, în 2001-2002, elaborase, ca să zic așa, un fel de teorie a istoriei care să fie funcțională la nivelul instituției prezidențiale care se baza pe patru piloni care erau, de fapt, niște constante din perioada naționalist-comunistă.
Lucian Boia: „Unitatea. Continuitatea. ”
Europa Liberă: Acestea mai funcționează și acum? La nivelul limbajului politic?
Lucian Boia: „Astea sunt din vremea lui Ceaușescu. Sigur că le întâlnim, dar schițate mult mai deschis până la urmă și nu atât de...”
Europa Liberă: Nu atât de grosolan.
Lucian Boia: „De grosolan în perioada interbelică. Totuși, acela e un naționalsim mai inteligent și mai nuanțat. La istorici, cel puțin. Dar acum sunt principiile astea care par unora date odată pentru totdeauna și reprezentând adevărul absolut. Vechimea, unitatea, continuitatea. E o continuitate față de ...în raport cu istoriografia național-comuinistă. Incontestabil. ”
Europa Liberă: Dar ele sunt funcționale aceste teme și mituri?
Your browser doesn’t support HTML5
Lucian Boia: „Păi sunt pentru că, încă o odată, fac plăcere oamenilor. Omului îi face plăcere să-i spui că România există dintotdeauna, că ceilalți sunt mereu vinovați, că noi suntem buni și așa mai departe. Asta face plăcere, dar, din păcate, îngroapă orice exercițiu critic. Și o națiune are nevoie și de autocritică, cum să spun, de o privire mai inteligentă în trecutul ei. Altfel, să te imbeți cu apă rece? La ce folosește?”
Europa Liberă: Faptul că, de multe ori, se întâmplă ca politica să recurgă la religie, să se asocieze cu biserica – la nivel instituțional, vreau să spun – nu intră în aceeași categorie de manipulare cu ajutorul mitologiei?
Lucian Boia: „Ba da, sigur. Uitați-vă la povestea asta a creștinării românilor – apariția Sfântului Andrei. Care nu figura deloc nicăieri până în urmă cu câteva decenii. Asta e o concluzie la care s-a ajuns recent (râde).”
Europa Liberă: Asta pentru a da legitimitate religiei ortodoxe?
Lucian Boia: „Păi da, că suntem creștini încă din Antichitate și așa mai departe.”
Europa Liberă: Spuneți-mi, de când ați început să scrieți cărți care v-au pus în poziția de mith buster - distrugător de mituri...
Lucian Boia: „...da, bine, se și exagerează...”
Europa Liberă: Ați fost atacat în fel și chip. Și, mai nou, acum, ați fost descoperit pe o listă a așa-numiților colaboratori cu Securitatea. Ați fost tentat să scrieți o carte în care să vă explicați raportul dvs. cu istoria și cu propria biografie?
Lucian Boia: „Am și scris. Două volume de amintiri – ”Cum am trecut prin comunism” – nu știu dacă le cunnoașteți. Ultimul a apărut recent. Deci, am discutat inclusiv cum stau lucrurile cu Securitatea.”
Europa Liberă: Pe scurt așa, cum stăteau, da fapt, lucrurile? Ca să demistificăm încă un lucru dacă se poate.
Lucian Boia: „Păi, pe scurt, stăteau că eu începusem să colaborez cu un număr foarte mare de istorici din multe țări. S-a ținut Congresul mondial de istorie la București, în 1980, cu prilejul acesta, din inițiativa mea s-a creat Comisia internațională de istoriografie, am fost secretar general și apoi vicepreședinte al acestei Comisii, deci aveam legături cu o mulțime de istorici – dar legături profesionale. Pur și simplu. Și Securitatea, bineînțeles că era interesată de treaba asta. Deci, până la urmă, pe mine mă controlau.”
Europa Liberă: Este Securitatea un mit care ar trebui și el cumva demistificat și explicat mai pe înțelesul tuturor? Pentru că a ajuns să fie așa, un fel de ladă de gunoi.
Lucian Boia: „Prea sunt tratate lucrurile de-a valma. Prea sunt uitați ofițerii de securitate. Sunt uitați complet. Și prea se pune eticheta de colaborator unor oameni care au avut alt gen de legături. Până la urmă, în ceea ce mă privește, sigur că eram controlat îndeproape de Securitate și nici nu ascundeau acest lucru.”
Europa Liberă: Credeți că deliberat se face această confuzie?
Lucian Boia: „Da, bine. Sunt atacați anumiți oameni, să nu vă închipuiți că cei care lansează asemenea atacuri nu mai pot ei de ce s-a întâmplat acum o jumătate de secol. Nu. Sunt persoane care vor să lovească în alte persoane și atunci găsesc argumente din astea. Vor să lovească din cu totul alte motive. În ceea ce mă privește, e clar că e o atitudine a celor cărora nu le place istoria pe care o propun eu. Și atunci, cum poți să-i dai omului la cap mai bine decât găsindu-i tot felul de lucruri necurate cu Securitatea.”
Europa Liberă: Mulțumesc foarte mult.
Lucian Boia: „Și eu vă mulțumesc.”