Aleksandr Lukașenko a mers ieri să-l întâlnească pe Vladimir Putin în locuința de vară din stațiunea balneară Soci a președinților Rusiei, locul unde Putin a organizat și Olimpiada de iarnă din 2014.
Putin a promis un împrumut de 1,5 miliarde de dolari, în vreme ce Lukașenko a vorbit despre un „prieten la nevoie”. Potrivit Kremlinului, parte din aceste împrumuturi finanțează de fapt împrumuturi anterioare.
Lukașenko i-a cerut deja lui Putin o intervenție militară, ceea ce acesta dă însă toate semnele că ar dori să evite. Chiar și ieri, Lukașenko a insistat că forțe ale NATO sunt masate la frontierele țării sale. Putin a promis însă doar manevre militare comune de-a lungul anului ce urmează.
Planeta întreagă a putut contempla postura de implorare a lui Lukașenko, imaginile acelea cu brațele larg desfăcute, body language revelator. Din Lituania vecină, șefa opoziției Svetlana Țihanovskaia a declarat: „Aș vrea să-i amintesc lui Vladimir Putin că nimic din ce se decide la Soci nu are valoare legală”. „Orice acord va fi semnat cu Lukașenka se va revizui de către viitorul guvern.”
În acest timp, la Paris, revenind la cazul Navalnîi, Emmanuel Macron a denunțat o «tentativă de asasinat» și i-a cerut lui Putin, cu care a vorbit la telefon, o «clarificare», potrivit Le Monde.
Laboratoare franceze și suedeze au confirmat în acest timp concluzia celui german. În Suedia e vorba de laboratorul specializat în substanțe toxice al agenției de cercetare militară bazat la Umea care a analizat eșantioanele primite de la Berlin. Afară de Rusia, « e prea puțin probabil ca o altă țară semnatară a convenției [asupra interzicerii armelor chimice] să poată obține » acest agent neurotoxic, a comentat Asa Scott, șef al divizei pentru securitate și apărare în cadrul agenției.
Deocamdată, doctorii de la clinica Charité din Berlin au anunțat ieri că starea lui Navalnîi continuă să se îmbunătățească.
Eterna reorganizare a imperiului rus
«Provinciile bieloruse ale imperiului rus» este titlul analizei din El Pais despre cum o întreagă elită de intelectuali și politicieni din jurul lui Lukașenka se tem că țara lor ar putea să se dizolve în enormul corp al Rusiei. Dizolvare doar parțială, estimează cotidianul centrist spaniol, deoarece Rusia va avea întotdeauna nevoie de o „zonă cenușie”, o zonă tampon între ea și restul Europei, în prelungirea regiunilor ocupate din Ucraina care sunt Crimeea și Donbasul. El Pais amintește însă și de teritoriile ocupate din Georgia și Moldova.
În Rusia, în acest timp, are loc un concurs al arhitecților în legătură cu reorganizarea, refacerea și reconstruirea mausoleului lui Lenin din Piața Roșie, după plănuita îngropare a corpului îmbălsămat al fondatorului URSS.
Ideea de a-l îngropa creștinește pe Lenin nu este nouă și circulă încă de pe vremea lui Elțîn. O vreme, fostul dictator fantasc din Kalmîkia, parte a federației ruse, Kirsan Iliumjînov, își exprimase dorința de a muta mausoleul lui Lenin în capitala lui, Elista, în stepele din apropierea Mării Caspice, știind că de pe partea tatălui Lenin avea o origine kalmîkă (mongolă).
Bruxelles: Brexit și summit UE – China
Ieri a avut loc (prin conferință video) și reuniunea la vârf anuală UE – China, un summit de obstacole și capcane (embûches), cum o anticipase Libération și care nu s-a încheiat cu nimic concret.
Cea care a discutat cu Xi Jinping în primul rând despre punctele de discordie: relațiile comerciale, viitorul rețelelor 5G sau soarta uigurilor, a fost mai ales Angela Merkel, dat fiind că Germania deține în acest moment președinția UE. Süddeutsche Zeitung scrie, la München, că UE are în continuare o viziune prea complezentă (ein wohlwollendes Bild) despre China, de parcă încă n-ar pricepe că acolo puterea nu o deține nici statul și nici partidul, ci doar Xi Jinping. Cotidianul bavarez constată un fel de incapacitate a UE de a se confrunta cu capriciile liderilor autoritari.
O incapacitate similară se constată și în negocierile etern blocate cu Londra, unde Boris Johnson amenință din ce în ce mai insistent că va încălca acordul Brexit cu UE deja semnat tot de el. Ieri, David Cameron a devenit ieri al cincilea fost premier care se opune public planurilor lui Boris Johnson pentru Brexit (cum o analizează în detaliu cotidianul dreptei regaliste El Mundo, în Spania).
Astfel, după John Major, Tony Blair și Theresa May toți foștii premieri britanici în viață, s-au pronunțat deja împotriva planurilor lui Johnson de a nu respecta semnătura guvernului Coroanei. Planurile lui Johnson au fost aprobate ieri în parlament cu 340 de voturi pentru și 263 împotrivă, ceea ce nu trebuie să mire, dată fiind larga majoritate a conservatorilor. Cât despre membrii eminenți ai partidului conservator (Tory) care se răzvrătesc public împotriva premierului, The Telegraph (ziarul în care scrie Johnson) scrie că el este gata să îi excludă din partid.
Cu toate astea, cum subliniază o majoritate a comentatorilor, răul e în parte deja făcut, iar Marea Britanie dă toate semnele unei țări gata oricând să nu își respecte angajamentele internaționale. Ba chiar până și retorica lui Johnson începe să semene cu cea a lui Putin, precum atunci când el spune, citat de The Times, că „Bruxelles negociază cu pistolul pe masă”.
Și, pentru a rămâne la buletinul de sănătate al liderilor populiști, în Italia, cum o anunță La Repubblica, fostul premier Silvio Berlusconi a ieșit din spitalul în care fusese internat cu Covid-19 săptămâna trecută. „A fost cel mai periculos moment din viața mea”, a spus mogulul, care e în vârstă de 84 de ani.
Pauline Harmange: „Detest bărbații”
În sfârșit, în Franța, unde e nevoie periodic de un scandal literar așa cum în alte culturi e nevoie din când în când de un scandal de corupție, cartea care face vâlvă pe moment este cea a unei scriitoare care detestă bărbații. Pauline Harmange, Moi les hommes, je les déteste.
Asta, desigur, e ceea ce am putea numi „misandrie”, faptul de a detesta bărbați, ca opus misoginiei. Cartea place mult prin vecini, mai ales la acei britanici francofili și anti-Brexit de la The Guardian, unde titlul e tradus și mai brutal decât în original: “I Hate Men”. The Guardian scrie că autoarea nu se aștepta câtuși de puțin la așa succes și vâlvă și la o controversă atât de aprinsă în jurul cărții ei, care e probabil scrisă mai mult în glumă, ca o provocare, și că ea crezuse inițial că avea să vândă doar câteva sute de exemplare printre prieteni și cunoscuți.
Autoarea a răspuns întrebărilor (unei jurnaliste) de la The Guardian vorbind chiar despre necesitatea de a interzice romanele lui Michel Houellebecq din pricina misoginiei afișate acolo.
Dar și mai mare, scrie Courrier international, este scandalul stârnit în SUA de filmul francez „Mignonnes”, distribuit de Netflix. E vorba de primul film al regizoarei franco-senegaleze Maïmouna Doucouré, care pe Netflix are titlul Cuties, și care e distribuit în Franța de pe 19 august (pe Netflix de pe 9 septembrie). În film, e vorba de o pre-adolescentă pariziană sfâșiată între fidelitatea pentru familia sa de musulmani africani și dorința de-a face ca alte fetițe de vârsta ei care, de pildă, se filmează în timp ce dansează lasciv. Imaginile cu dansul fetițelor care se amuză între ele au stârnit un val de acuzații că filmul ar face elogiul pedofiliei. Netflix a fost nevoit să retragă afișul, prezentând scuze publicului. Filmul este, desigur, atacat în primul rând de mase de indignați care nu l-au văzut.
Toate acestea fac îndoielnic că astăzi un scriitor precum Nabokov ar mai fi fost capabil să publice un roman complex și enigmatic precum Lolita.