Mai multe state Schengen au reintrodus controale la frontieră

Autoritățile UE se așteaptă la un nou val de migranți în contextul crizei umanitare din Gaza, scrie Reuters.

Cel mai recent, Italia a restabilit controalele la frontiera cu Slovenia ca parte a strategiei sale de îmbunătăţire a securităţii interne în faţa ameninţării unor atacuri teroriste în Europa.

„Suspendarea Tratatului Schengen privind libera circulaţie în Europa a devenit necesară și îmi asum întreaga responsabilitate pentru acest lucru”, a scris premierul italian Giorgia Meloni pe rețeaua X.

Măsura Romei vine după cea a Austriei care au impus controale la punctul de frontieră Brenner, în 22 septembrie. Austria a introdus de asemenea controale la frontiera cu Cehia și Slovacia în 18 octombrie.

La rândul lor, Polonia și Cehia au introdus controale temporare la frontiera cu Slovacia în 3 octombrie.

Și Germania pregătește controale la frontiera cu Polonia și Cehia, anunța presa germană în 16 octombrie. Berlinul se teme că și Germania poate deveni o țintă pentru teroriștii palestinieni sau din alte țări arabe.

Limitările impuse de diversele țări circulației în Spațiul Schengen vin și după atacul mortal din Belgia, comis de un solicitant de azil respins din Tunisia, care a trăit anterior în Italia și Suedia. Atacul și statutul atacatorului au subliniat lacunele de securitate și politicile eșuate de returnare a migranților în țările de origine, comentează Reuters.

Atacul a coincis cu avertismentul transmis de țări ca Italia și Germania, legat de creșterea sosirilor neautorizate de migranți.

Cele 27 de țări membre UE încearcă să se pună de acord asupra unor reguli mai stricte privind migrația și azilul înainte de alegerile europarlamentare din iunie 2024.

Obstacolele în calea repatrierii migranților ilegali în UE sunt discutate de Consiliul JAI aflat în desfășurare la Bruxelles.

Potrivit agenției UE pentru frontiere, Frontex, în 2022 au existat aproximativ 86.000 de returnări ale migranților, număr comparabil cu cel din anul precedent.

Dintre cei 105.865 de cetățeni non-UE cărora li s-a ordonat să părăsească blocul, arată Eurostat, aproximativ 26.600 de persoane au fost trimise în țările de origine în al doilea trimestru al anului 2023, o creștere de aproape o treime față de 2022.

Una dintre problemele reclamate de oficialii UE este slaba cooperare din partea țărilor de origine.

„Serviciile noastre de securitate intră în conflict cu refuzul anumitor țări nord-africane de a-și lua înapoi migranții ilegali. Prețul pe care îl plătim pentru asta... este prea mare”, a declarat ministrul belgian al justiției, Vincent Van Quickenborne, potrivit Reuters.

Susținătorii noului pact al UE privind migrația spun că acesta va sprijini returnările prin scurtarea timpului pentru procedurile de migrație și azil. Însă observatorii citați de Reuters se îndoiesc de eficiența sistemului, plus că acesta ar risca să încalce drepturile omului.

Guvernele naționaliste din Polonia și Ungaria refuză să sprijine inițiativa europeană și nu acceptă migranți din Orientul Mijlociu și Africa.