Alegeri în Olanda | Expert: Mai puțină Europa în Tările de Jos după victoria istorică a extremei drepte

Cu discursuri anti-islamiste, anti-europene și pro-ruse, Partidul Libertății (PVV), condus de Geert Wilders, a câștigat cele mai multe voturi la alegerile legislative din Olanda.

Partidul radical de dreapta și-a asigurat 37 din cele 150 de locuri din Parlament - cu 20 mai multe decât la alegerile anterioare, din 2021.

Dilan Yeșilgöz, succesoarea actualului prim-ministru Mark Rutte la conducerea partidului liberal de centru-dreapta, Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), a suferit pierderi grele și a obținut doar 24 de locuri în parlament, cu 10 mai puține decât înainte.

Martin Rosema de la Universitate din Twente a prevăzut victoria partidului radical de dreapta la alegerile legislative din Olanda

Martin Rosema, profesor asistent de Științe Politice la Universitatea din Twente, Olanda, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că nu a fost surprins de rezultatul PVV, deși crede că a fost o surpriză pentru mulți.

„Seara, înainte de rezultate, eram la computer. Predasem toată ziua. Dar mi-am zis că ar trebui să fac propria mea predicție, cum fac întotdeauna. Eu am simțit că PVV se va descurca mai bine. Sondajul spunea că va câștiga 28 de locuri. Așa că am urcat puțin și l-am pus la 32. Apoi m-am gândit să-l pun la 35. Dar nu știam de la ce alte partide o să scadă voturile”, povestește expertul.

Pentru Rosema, marea surpriză au fost pierderile VVD, partidul liberal al cărui fost lider, Mark Rutte, a fost prim- ministrul Olandei în ultimii 13 ani. Deși se aștepta ca partidul să primească mai puține voturi decât înainte, nu credea că va fi o diferență așa de mare între sondajele de opinie și rezultatele finale.

De ce a câștigat extrema dreaptă în Olanda ?

Expertul spune că, de obicei, oamenii votau cu partidul care avea cele mai mari șanse să formeze o coaliție și să aleagă următorul prim-ministru, chiar dacă nu se aliniau perfect cu valorile acestuia.

„De obicei în ultimele zile înainte de alegeri, votanții aveau în minte cine este cel mai mare partid, pentru că el o să aibă cea mai puternică poziție în formarea unei coaliții. El o să aibă mai multe șanse de a alege prim-ministrul. Deci, la alegerile precedente, cel mai mare partid se descurca puțin mai bine, iar partidele mai mici mai rău. Ce a fost surprinzător aici nu e neapărat că VVD a ajuns pe locul trei, dar mă așteptam să aibă mai multe locuri în Parlament”, spune expertul.

Alegerile din această lună au fost cauzate de căderea guvernului în vară, în urma neînțelegerilor în privința unei propuneri susținute de prim-ministrul Mark Rutte, care ar fi complicat reunificarea refugiaților din Olanda cu membrii familiilor lor.

„Incompetența guvernului, în frunte cu partidul liberal VVD, a cauzat multă nemulțumire în rândul populației”, explică Rosema.

Faptul că guvernul a căzut din cauza unei chestiuni legate de migrație a readus această temă în prim-plan, deși nu asta ar fi fost principala îngrijorare a olandezilor, spune expertul.

„Principalele probleme ale olandezilor înainte de alegeri erau costul traiului - care a crescut din cauza pandemiei și a războiului din Ucraina - măsurile climatice și lipsa locuințelor”, spune Rosema.

„Cred că ce a făcut Wilders foarte bine în campanie a fost să spună că toate aceste probleme sunt legate de migrație. De ce nu avem destule locuințe? Pentru că sunt toți acești oameni din străinătate care vin să lucreze în Olanda. Avem studenți din străinătate care studiază aici. Avem solicitanți de azil care includ și oameni din Ucraina. Și el a zis, «pentru că sunt atât de mulți bani care merg acolo, de aceea nu poți să îți câștigi existența». Deci și-a conectat propria agendă cu noile probleme într-un mod convingător”, adaugă expertul.

Un alt motiv pentru care Rosema crede că mai mulți olandezi au votat pentru partidul lui Geert Wilders este faptul că noua reprezentantă a partidului de centru-dreapta VVD, Dilan Yeșilgöz, a declarat înainte de alegeri că nu se opune colaborării cu partidul radical de dreapta.

Cu toate acestea, după ce au apărut rezultatele alegerilor, Yesigloz s-a răzgândit și a spus că nu vor forma o coaliție cu PVV.

„Yeșilgöz a deschis ușa spre colaborare cu PVV. Și asta bineînțeles că a schimbat dinamica în mintea electoratului. Chiar dacă mulți îl preferau pe Wilders înainte, nu votau sau votau cu alte partide. Dar după, votul pentru el a devenit mai atractiv pentru că asta însemna că poate să ajungă la guvernare și poate avea un impact", explică profesorul.

Pe lângă contextul favorabil, Wilders este un personaj carismatic, spune Rosema.

„Wilders este foarte bun în dezbateri. Vorbește bine. Așa că, strategic, s-a descurcat știind cum să își livreze argumentele”.

Cine va fi următorul prim ministru al Olandei?

Profesorul Martin Rosema este precaut în previziunile sale despre coaliția care va guverna Olanda și despre cine va fi următorul prim-ministru.

Chiar dacă partidul radical de dreapta a lui Wilders are cele mai multe locuri în Parlament, mai are nevoie de încă 39 de deputați care să îl susțină pentru a forma o coaliție.

Yeșilgöz a exclus posibilitatea ca Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) să formeze un guvern cu PVV.

Chiar dacă alianța de stânga condusă de fostul comisar european pentru acțiune climatică, Frans Timmermans, a ieșit pe locul doi în alegeri, este puțin probabil ca aceasta să creeze o coaliție cu VVD deoarece în timpul campaniei au fost adversari.

Politologul Martin Rosema nu exclude posibilitatea formării unui guvern minoritar, în care partidul de la guvernare să nu aibă susținere majoritară în Parlament.

„Cred că predicția pe care am făcut-o în seara alegerilor a fost că ceea ce m-ar surprinde cel mai tare este dacă o coaliție va fi formată rapid”, spune profesorul.

„Cred că va depinde de dinamica din viitoarele săptămâni. Pot ajunge la un acord în ceea ce privește conținutul? Și desigur, dacă negociază unul cu celălalt timp de săptămâni sau luni, asta va avea un impact asupra relațiilor personale dintre ei - se pot înrăutăți sau îmbunătăți. Una este să fie acceptat PVV la guvernare, iar alta ca Wilders să fie ales prim-ministru. Deci este foarte greu de prezis. Nu îndrăznesc să pariez pe cineva de data aceasta”, adaugă el.

Ce efecte va avea extrema dreaptă asupra relațiilor externe ale Olandei?

Pe lângă organizarea unui referendum „Nexit” (n.r. ieșirea Olandei din UE), Wilders pledează și pentru încetarea liberei circulații a forței de muncă în UE, blocării aderării țărilor candidate la Uniune și reducerii ajutorului militar pentru Ucraina.

Rosema crede că organizarea unui referendum pentru ieșirea Olandei din UE este puțin probabilă, deoarece nici celelalte partide și nici populația nu l-ar susține.

Însă PVV va influența Olanda să se distanțeze de UE, spune profesorul.

Expertul spune că este foarte posibil ca Olanda să aibă o poziție fermă împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, aderare care depinde de votul unanim al tuturor țărilor membre în Consiliul UE.

„Cred că PVV la guvernare, cu o influență puternică în Parlament, va avea ca efect «mai puțină Europa». Adică, în termeni de extindere a Uniunii Europene, dacă este vorba de aderarea unor noi state, de exemplu, Ucraina, cred că Olanda va fi puternic împotrivă”, declară profesorul de științe politice.

„În ceea ce privește integrarea cu actualele state membre - iar Schengen este un exemplu foarte bun - orice se îndreaptă către o integrare mai mare, reacția va fi una negativă”, mai spune expertul.

Însă Rosema crede că va fi loc de compromisuri deoarece niciun partid nu are o susținere majoritară.

„PVV este cel mai mare partid din Parlament, dar au doar un sfert din locurile totale. Deci, va depinde și de prioritățile celorlalte partide. Dacă toate celelalte partide ar spune de exemplu că prioritatea lor rămâne să sprijine Ucraina, dar că sunt dispuse să accepte poate reguli diferite în ceea ce privește locuința și migrația, poziția Olandei ar putea fi diferită”, spune expertul.

„Vor fi schimbări. Este clar în ce direcție vor merge. Dar până unde vor ajunge aceste schimbări, cred că asta va depinde de negocierile dintre diferitele partide care au priorități diferite și diferite dorințe”, adaugă Rosema.