„Manifestațiile corona”
Manifestații au avut loc în Germania și Polonia, iar despre cele din Germania, cu amestecul lor de stânga, dreapta și teorii conspiraționiste, scrie la München Süddeutsche Zeitung: Manifestații în vremuri bizare.
La Londra, săptămânalul duminical The Observer a recenzat furia populară împotriva felului în care guvernul menține carantina și cum popularitatea lui Boris Johnson se erodează rapid.
The Times, la rândul său, scrie că miliardarii Angliei pierd bani din pricina pandemiei și că mulți se întorc acum către stat, cerându-i să plătească alocațiile de șomaj ale lucrătorilor din companiile lor. (Cu această ocazie, cel mai bogat britanic, James Dyson, s-a destăinuit, tot în The Times, în legătură cu alte pierderi. El povestește cum a risipit (blew it) o jumătate de miliard de euro pentru a dezvolta prototipul unei mașini electrice... după care a abandonat, iar Tesla a scos de îndată pe piață modelul rival.)
La Moscova, Rossiiskaia Gazeta (RG), ziarul care e un soi de voce neoficială a Kremlinului, acordă o mare importanță manifestațiilor din Europa, scriind de pildă despre cum premierul landului Saxonia Michael Kretschmer a fost nevoit să coboare să discute cu manifestanții în Dresda.
Tot pentru a arăta că schimbări uriașe se petrec în Europa, Rossiiskaia Gazeta mai scrie, sub titlul Spre Varșovia! și despre cum SUA s-ar pregăti să mute rachetele nucleare din Germania în Polonia, ceea ce, scrie RG, „dacă nu e un bluf din partea SUA, atunci continentul se îndreaptă spre o primejdioasă escaladare a tensiunilor".
„Wrap Speed" și „noul țar al vaccinului" lui Trump
La Bruxelles, presa belgiană face portretul omului ales de Donald Trump pentru a conduce operațiunea „Wrap Speed", cursa pentru a găsi un vaccin împotriva coronavirus. Moncef Slaoui este un imunolog belgo-marocan, care a decis în adolescență să se ocupe de bolile infecțioase, după decesul surorii sale de tuse convulsivă. La Libre Belgique scrie că la vremea aceea el nu a trecut examenul la facultatea de medicină în Franța și a venit să studieze la Bruxelles, la Universitatea Liberă (ULB). După ce și-a terminat studiile la Harvard, el a făcut carieră în privat în grupurile farmaceutice SmithKline RIT și GSK.
Omul ales de Trump e departe însă de a întruni unanimitatea în jurul său. Astfel, senatoarea democrată Elizabeth Warren afirmă că Moncef Slaoui, "noul țar al vaccinului" deține acțiuni de 10 milioane dolari în firma de biotehnologie Moderna, care la rândul ei lucrează la un vaccin și că asta indică un uriaș conflict de interese.
Cursa vaccinului și în Franța
Tot despre un scandal în jurul unui vaccin e vorba și în Franța: Paul Hudson, directorul multinaționalei farmaceutice Sanofi, cu sediul la Paris, a spus săptămâna trecută că de îndată ce se va găsi un vaccin, acesta va fi distribuit cu prioritate în SUA. N-a trebuit mai mult pentru ca în Franța să se declanșeze o indignare și o unanimitate politice rare. Printre altele, Le Monde scrie că firma farmaceutică GSK, în care "țarul vaccinului" al lui Trump devenise nr. 2 la conducere, a încheiat un acord cu Sanofi pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva coronavirus, or s-a dovedit că GSK a fost deja ținta mai multor tentative de spionaj din partea Chinei.
Tinker Tailor Soldier Spy în China
Dar Le Monde mai scrie și despre tensiunile din Belgia vecină în jurul unor posibile afaceri de spionaj de care e bănuită tot China. De un an încoace, serviciile secrete belgiene înregistrează și supraveghează sumedenie de activități suspecte sau ostile duse de China, în special în Bruxelles, unde se află principalele instituții UE și NATO. În 2019 deja, autoritățile belgiene l-au expulzat pe directorul institutului Confucius din capitala Europei. De altfel, sunt suspectate infiltrări și chinezării chiar în cadrul serviciilor secrete ale Belgiei.
Picătura finală a fost însă când serviciile secrete belgiene au acuzat China că ar fi instalat dispozitive tehnice în clădirea ambasadei Maltei, situată chiar în fața Comisiei Europene. Într-adevăr, printr-un acord bilateral, ambasada Maltei din Bruxelles a fost acum câțiva ani renovată în întregime de China.
Pe deasupra, China urmează exemplul Rusiei și flirtează, în Belgia, cu extrema dreaptă. Liderul extremiștilor flamanzi, Filip Dewinter, este consilierul unei firme chinezești instalate în Antwerpen. La fel, gigantul chinezesc Huawei participă la instalarea rețelei de 5G în Belgia.
Site-ul EuObserver scrie însă astăzi că autoritățile belgiene nu au alertat instituțiile UE sau NATO despre intensitatea spionajului chinezesc și nici că ambasada Maltei, vecină cu Comisia Europeană, a fost renovată în întregime de China. În orice caz, completează Politico, șeful diplomației europene Josep Borrell nu era câtuși de puțin la curent cu realitatea spionajului chinezesc atunci când știrile au apărut în presă.
Budapesta lui Orbán de partea Chinei
În Italia, La Repubblica oferă un comentariu al filozofului francez Bernard-Henri Lévy intitulat: China, Imperiul fără suflet, un imperiu care are mijloacele tehnice pentru a controla fiecare gest al supușilor, dar care rămâne o putere zombie, incapabilă să legifereze în suflete.
În acest timp, China pare să înregistreze reale succese diplomatice în Europa, fără păs pentru suflete. Astfel, ministrul maghiar de externe Peter Szijjártó i-a dat de înțeles omologului său chinez Wang Yi că Ungaria ar sprijini poziția Pekinului în legătură cu anularea independenței Taiwanului.
Cei doi au discutat în ajunul Adunării Mondiale a Sănătății a OMS, care se va ține astăzi și mâine prin conferință video și unde va fi discutat și felul, foarte criticat, în care China a tratat epidemia încă de la început. Szijjártó i-a transmis șefului diplomației chineze că Budapesta sprijină principiul ‘China unică’, principiu care pentru China înseamnă pur și simplu anexarea de facto a Taiwanului sub paravanul reunificării.
Cei doi au mai discutat două proiecte pentru care Ungaria așteaptă mult de la China: rețeaua 5G, încă o dată, și construirea unei căi ferate Budapesta-Belgrad, proiect în care, desigur, este foarte interesată și Serbia.
În acest timp, la Budapesta, cotidianul conservator apropiat puterii Magyar Nemzet are încă un portret al sperietorii George Soros, prezentat ca aflându-se în fruntea unui imperiu mondial care acoperă totul: finanțele, politica, presa, învățământul (și probabil tot fără suflet).
Sunday, bloody Sunday
În sfârșit, rămânând în tema libertății de exprimare, la rubrica People atingem un alt tip de conspirație: cea a bunului gust muzical. Am mai aflat în această duminică cum Bono, cântărețul venture capitalist de la mega-grupul U2, care duminica trecută a împlinit 60 de ani, va participa la o licitație, pe 21 mai, când versuri de-ale sale scrise de mână vor fi vândute în favoarea luptei împotriva coronavirus.
Cu această ocazie, îndrăznind o notă personală în această de obicei foarte sobră revistă a presei, profit pentru a atrage atenția asupra răcoritorului interviu luat de cotidianul parizian Libération regizorului Michel Leclerc despre muzică în general și preferințele lui muzicale în particular. După ce își explică în detaliu și argumentat preferințele muzicale, Michel Leclerc este întrebat ce disc detestă cel mai mult dintre cele pe care toată lumea le adoră și răspunde fără ezitare: “Toate discurile U2, care m-au plictisit întotdeauna îngrozitor (qui m’ont toujours emmerdé)”.
N-am văzut nici un film de acest domn, însă am decis deja că el este pentru mine un campion al libertății de exprimare.