„Am fost înștiințați că în cursul zilei de vineri se va pronunța decizia de către instanța arbitrală internațională. Așteptăm să vedem care va fi această decizie și urmează mai apoi să ne formulăm strategia de negociere”, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, potrivit News.ro.
Ministrul mai spune că sancțiunea poate fi monetară sau nemonetară.
„Dacă decizia nemonetară va fi cea în care statul va fi obligat să continue investiţia, atunci este limpede că va trebui să facem atât demersuri legale pentru a prelungi acel acord, acea licenţă de exploatare a resurselor de aur şi, pe de altă parte, acordul de mediu, respectiv tehnologiile care sunt de actualitate şi care sunt prietenoase cu mediul”, a mai spus Marcel Boloş.
Ministrul Boloș afirmă că statul român are o strategie de negociere:
„Au cerut 6 - 7 miliarde de euro și minim ceea ce au investit, adică un miliard de euro. Există perspectiva unei decizii nemonetare. Să sperăm că alternativa aceasta va fi luată în calcul. Decizia nemonetară ar fi rezultatul luării în considerare a faptului că licența de exploatare este încă în vigoare și obligația statului pentru a continua investiția în condițiile prevăzute în raportul de mediu poate fi o variantă reținută de către instanță”, a mai spus ministrul.
Între 2012 şi 2014, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă să protesteze faţă de legea specială iniţiată de Guvernul Ponta, care ar fi permis începerea exploatării. Sub presiunea străzii, Senatul a respins proiectul de lege în noiembrie 2013, iar Camera Deputaţilor în 2014.
În 2015, Gabriel Resources LTD şi Gabriel Jersey (societate de tip off shore) au deschis procesul de arbitraj de la Washington.
Conform Gabriel Resources, din zăcământul de la Roşia Montană s-ar putea extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, estimate în 2013 la o valoare de 16 miliarde de dolari.
Ce impută Gabriel Resources României
În proesul de arbitraj deschis în 2015, la Washington, Gabriel Resources reclamă statului român prejudiciile financiare și de activitate cauzate de blocarea proiectului de exploatare a aurului pe care și-l dorea la Roșia Montană, în județul Alba.
România ar fi încălcat, spune compania canadiană, acordurile de promovare și garantare reciprocă a investițiilor cu Canada, respectiv cel cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda de Nord.
„Acțiunile și omisiunile României au frustrat și împiedicat implementarea proiectului, inclusiv prin impunerea unor întârzieri administrative nejustificate în procesul de autorizare, impunerea unor cerințe legale netransparente și schimbătoare, politizând procesele legale și administrative aplicabile”, transmitea compania în motivarea acțiunii.
„România a cerut (companiei) Gabriel să cheltuiască sume importante prin RMGC pentru activități de minerit și facturi în relație cu licența de exploatare și drepturile de proprietate asociate”, mai adăugau reprezentanții Gabriel Resources.
Aceştia au reclamat că RMGC ar fi fost „expropriată” de posibilitatea de a derula proiectul, fără a primi vreo compensaţie şi nu și-a putut valorifica licența de exploatare a zăcămintelor de aur și argint.
După 1 august 2011, politicile României au devenit tot mai ostile la adresa proiectului, iar luările de poziţie ale liderilor coaliţiei de guvernare din 9 septembrie 2013 - urmată de respingerea în Parlament a legii speciale care ar fi dat undă verde proiectului - ar fi fost momentele în care statul român și-a încheiat de facto parteneriatul cu RMGC, spune Gabriel Resources.
Includerea sitului Roșia Montană pe lista monumentelor UNESCO și reincluderea pe lista monumentelor naționale protejate ar fi împiedicat de asemenea derularea proiectului, adaugă aceștia.
În pledoaria lor, avocații României susţin că autoritățile române nu au încălcat nicio lege şi niciunul din tratatele bilaterale incriminate.
Apărarea a inclus în pledoaria din septembrie 2022 și decizia Curții de Apel Ploiești - lucru cerut insistent de organizațiile non-guvernamentale din domeniu - care a casat certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic, obținut de companie în 2011.
De altfel, avocații României mai invocă lipsa „licenței sociale” - adică acceptarea proiectului de către comunitate - pe care reclamanții nu au reușit să o obțină și care ar fi făcut aproape imposibilă punerea în operă a proiectului.
Una dintre marile controverse legate de proiectul minier e legata de tehnologia de extragere a metalelor prețioase. Aceasta presupune folosirea cianurilor, substanțe extrem de nocive pentru mediu și pentru comunitatea din zonă, au susținut organizațiile care s-au opus proiectului.
O altă problemă menționată de opozanții proiectului a fost reconfigurarea reliefului din zonă. Exploatarea ar fi dus la dispariția câtorva munți din regiune dar și distrugerea vechilor galerii miniere romane.
Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce interzice orice proiect de exploatare minieră în zonă.
Îți mai recomandăm Guvern: Despăgubirile cerute României în dosarul Roșia Montană ar putea ajunge la 6,7 miliarde de dolari