Marea familie ASF: Rude ale unor politicieni, soții de directori și foști SRI-iști, cu salarii la secret. ANI tace. Falimentele curg

Nicu Marcu conduce Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) din 2020. Pe durata mandatului său, două companii de asigurare au intrat în procedură de faliment.

Soții și soți, fiice și fii, foști ofițeri SRI ori politicieni rămași fără funcție publică populează Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), cea care a permis trei falimente și o insolvență ale unor societăți de asigurări în doar opt ani.

Ultimul caz de răsunet este cel al Euroins, societate pentru care ASF a anunțat că va cere falimentul, un gest catalogat de transportatori și specialiști ca fiind tardiv.

Cei puși în fotolii călduțe pe linie de familie, afinități și prietenii au și salariile la secret. Doar membrii Consiliului de Administrație publică veniturile pe care un român cu venituri medii le-ar putea cataloga drept amețitoare.

ASF are o nouă conducere din 2020, când Nicu Marcu a fost numit la conducerea instituției. Fusese deputat ales din partea PNL în 2012, dar din 2015 a renunțat la mandat și a mers la Curtea de Conturi, unde, doi ani mai târziu, avea să fie numit vicepreședinte. Predă la Academia de Studii Economice (ASE). Este profesor universitar, licențiat ca jurist și economist și doctor în contabilitate.

Pe parcursul mandatului său, au avut loc două proceduri de insolvență - în 2021 falimentul City Insurance și Euroins, în 2023, compania cu cel mai mare număr de clienți din România - 2,5 milioane.

Rolul ASF este de a supraveghea activitatea companiilor de asigurări din domeniul nebancar.

12.500 de euro pe lună, salariul de președinte. Angajații, scutiți de obligația de a-și publica veniturile

Președintele Nicu Marcu a încasat 748.324 de lei pe an, circa 150.000 de euro, adică 12.500 de euro pe lună.

Pe lângă salariul de director - 43.000 de lei, lunar - Marcu primește sume consistente din postul în Consiliul de Administrație - aproape 20.000 de lei, pe lună.

Conducerea ASF este asigurată de nouă membri ai Consiliului de Administrație.

Prim-vicepreședinta ASF, Doina Dascălu, încasează 713.489 de lei pe an, puțin peste 142.000 de euro. Ceilalți vicepreședinți, în jur de 650.000 de lei, adică 130.000 de euro pe an.

Ceilalți membri neexecutivi, în număr de patru, încasează în jur de 360.000 de lei pe an (72.000 de euro), adică 6.000 de euro pe lună.

Doi dintre cei patru membri neexecutivi lucrează și în învățământul universitar, în paralel. Între membrii consiliului de administrație al ASF se numără și fostul soț al Olguței Vasilescu, Ovidiu Wlassopol, care a lucrat înainte și la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM).

„ASF, o sinecură”. Cine sunt angajații ASF care au conexiuni politice

„Toată lumea s-a înghesuit să își pună rude cât mai apropiate ca să-și acopere eventualele probleme financiare pe care le-ar avea sau să poată să demonstreze, în fața ANI [Agenția Națională de Integritate], că, de fapt, familia a avut bani. Știți foarte multe situații de genul ăsta în care persoane au divorțat doar de ochii lumii, ca să poată să ascundă diverse proprietăți. ASF e o sinecură”, spune pentru Europa Liberă analistul politic Andrei Țăranu.

E evident că ASF-ul a fost construit mai degrabă ca o sinecură decât ca o structură instituțională care chiar să aibă valențele pe care ar trebui să le aibă.
Andrei Țăranu, politolog

Mirela Caraman, din Tulcea, se află printre noii angajați ai ASF.

Conform jurnaliștilor de la Info Sud-Est, Caraman este nora Sirnei Caraman, fost secretar de stat la Ministerul Dezvoltării. Aceasta din urmă a fost numită de Ligia Deca membru în Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, din partea Asociației Consiliilor Județene.

Mirela Caraman a lucrat la Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară Tulcea, între 2015 și 2019, și a fost consilier al președintelui Camerei Deputaților, între iulie și decembrie 2019, pe vremea când funcția era deținută de actualul președinte la PSD, Marcel Ciolacu.

Laura Chițoiu, fosta soție a ex-ministrului Daniel Chițoiu, este și ea angajată la ASF, unde lucrează din 2013, de la înființarea instituției. La acea vreme, Daniel Chițoiu ocupa portofoliul Finanțelor, în guvernele Ponta.

Conform declarației de avere din 2022, Laura Chițoiu avea trei contracte de muncă: la ASF și Transgaz, unde veniturile sunt secrete, și la EURO Insol SPRL de unde câștigase puțin peste 18.000 de lei.

Laura Chițoiu a primit un post în ASF pe vremea când soțul său, Daniel Chițoiu, era ministru de Finanțe în Guvernul Ponta.

Vasile Adrian Camarasan este un alt angajat care încasează bani și din alte colaborări. Conform declarației depuse anul trecut, a primit 38.769 de lei dintr-o colaborare cu Universitatea Babeș Bolyai și 12.150 de lei de la firma Radcom SRL.

Cristina Zgonea, fosta soție a ex-președintelui Camerei Deputațior, Valeriu Zgonea, figurează pe lista angajaților ASF de la începuturile instituției. Nu declară veniturile încasate de la instituție.

Valeriu Zgonea era președinte al Camerei Deputaților pe vremea când soția de atunci a ajuns la ASF.

Laura Fârșirotu este o altă angajată cu state vechi, din 2013, și cu rude din zona politică. Este fata fostului deputat PRM, din legislatura 2004-2008, Mircea Fârșitoru.

Mari Jan Rovințescu, soția directorului general al Ministerului Fondurilor Europene, este angajată la ASF din 2018.

Oameni conectați la politic sau la servicii, pe lista angajaților ASF

Actuala conducere a ASF a adus în instituție mulți oameni noi, fără concurs. Printre ei, Larisa Nădrag, angajată la cabinetul vicepreşedintelui Gabriel Grădinescu, omul care conduce activitatea de supraveghere a pieţei bursiere.

Mai multe publicații locale și centrale au scris de-a lungul vremii că Nădrag ar fi ocupat funcția cu sprijinul lui Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea.

Tot consilier ar fi și Bogdan Weber, fiul șefului comisiei parlamentare de control SIE, Mihai Weber, a scris psnews.ro.

În actualul mandat, au mai ajuns la ASF:

  • Adrian Asevoaia care conducea credit.ro;
  • Horia Marian Gambuteanu, absolvent al Facultății de Transporturi, consilier în cadrul Ministerului Dezvoltării. În 2015, a fost directorul de cabinet al ministrului Sevil Shhaideh. Din 2004 până în 2010 a lucrat ca operator producție grafică sau ca regizor la Prima TV, Kanal D si Best Video Broadcast SRL.

Voinescu George Viorel, fost adjunct al directorului SRI, trecut în rezervă de Klaus Iohannis în octombrie 2020, este și el angajat la ASF, unde a venit la puțin timp după ce a ieșit din Serviciul Român de Informații.

Soția președintelui ANI, angajată la ASF. ANI întârzie un răspuns privind secretizarea datelor

Un alt angajat de seamă al ASF este Mirabela Moise, consilier al președintelui Nicu Marcu. Înainte, ea a fost consilier atât la ANAF, cât și la ANI. Agenția Națională de Integritate e condusă chiar de soțul acesteia, Florinel Moise, conform declarației de avere.

Europa Liberă l-a contactat pe Florinel Moise pentru a explica de ce instituția pe care o conduce admite ca documente de interes public, privind salariile și gradele de rudenie ale angajaților ASF cu actuali sau foști demnitari, să fie secretizate.

Demersul a venit după ce am constatat că pe site-ul ASF sunt, în prezent, 203 declarații ale unor persoane cu funcții de execuție. Unii dintre angajați au fost cooptați în echipă de actuala conducere. Atât salariații vechi, cât și cei noi și-au anonimizat sumele primite cu titlul de salarii, fără excepție.

Agenția de Integritate nu a oferit un răspuns până a această oră despre motivul secretizării informațiilor din declarațiile de avere ale agajaților ASF.

Toți și-au anonimizat și numele soților sau soțiilor și locul în care lucrează pentru a nu se mai putea face o conexiune cu alte persoane angajate în funcții publice. În unele dintre situații, sunt anonimizate chiar și sumele pe care le câștigă partenerii de viață.

Până la publicarea articolului, instituția condusă de Florinel Moise, a cărui soție lucrează la ASF, nu a transmis niciun răspuns.

Schema secretizărilor și conexiunile cu politicienii

Surse administrative au explicat pentru Europa Liberă modalitățile prin care un angajat la stat poate să își secretizeze salariul. Este vorba fie de o lege specială, cum se întâmplă cu o parte dintre salariile angajaților Ministerului de Interne, sau de o prevedere în contractul colectiv de muncă.

În ultima variantă, care a fost aplicată și în cazul ASF, angajații decid singuri să își țină salariile la secret, apoi trimit solicitarea Agenției Naționale de Integritate, instituție care se ocupă de anonimizarea propriu-zisă și le retrimite instituției pentru a le încărca pe site.

O idee despre nivelul de salarizare al angajaților executivi rezultă dintr-o singură declarație care a scăpat de cenzură. La încetarea activității de șef serviciu la ASF, în ianuarie 2016, Mariana Bălășescu a depus o declarație în care spunea că în anul precedent câștigase 160.000 de lei din activitate.

Un alt indiciu reiese din cheltuielile instituției cu personalul. Din totalul de 199 de milioane de lei (aproximativ 40 de milioane de euro) cheltuiți anul trecut, 168 de milioane (33,6 milioane de euro) au fost cheltuieli de natura salarială.

Pe lângă indemnizațiile și salariile propriu-zise, angajații ASF au luat și prime, vouchere de vacanță sau bani de chirie.

În România, cetățenii sunt împărțiți pe categorii - cetățeni de gradul unu, cetățeni de gradul doi. Legea trebuie să se aplice tuturor.
Andrei Țăranu

„Pe lângă că este imoral de-a dreptul, este strigător la cer, pentru că sunt o mulțime de funcționari mici, inclusiv cadre didactice, care trebuie să umple sute de hârtii cu venituri mici câștigate din orice colaborare, iar aceste persoane care sunt convins că nu câștigă sumele minore pe care le câștigă un cadru didactic nu au niciun fel de apăsare să secretizeze.

Acest fapt conduce la blocajul instituțional pe care îl vedem de fiecare dată și evident că lumea începe să își pună mari și multe întrebări la adresa acestor instituții”, spune profesorul Andrei Țăranu

Iar la ASF, blocajele s-au ținut lanț. Instituția a avut de manageriat două falimente ale unor societăți de asigurare numai de la începutul mandatului actualului președinte. Alte două s-au petrecut din 2015 până la mandatul actualului șef, Nicu Marcu.

Pe 17 septembrie 2021, ASF a cerut retragerea autorizației de funcționare a Societății de Asigurare-Reasigurare City Insurance S.A, iar falimentul a fost pronunțat de instanță în 20 aprilie 2022.

Compania avea aproape 3 milioane de clienți în România. Fondul de Garantare a Asiguraților a preluat între noiembrie 2021-decembrie 2022 aproximativ 603 milioane lei pentru aproape 65.000 de cereri de plată avizate. În total, au fost înregistrate peste 250.000 de cereri.

Îți mai recomandăm Cum loveşte insolvenţa Euroins în păgubiţi şi în service-uri. „Erau clienţii majoritari, dar nu le mai putem repara mașinile!”

Pe 17 martie 2023, ASF a decis constatarea stării de insolvență a Euroins România Asigurare Reasigurare S.A. și a anunțat deschiderea procedurii falimentului împotriva acesteia. Plata despăgubirilor va fi făcută tot din Fondul de Garantare a Asigurărilor.

Precedentul 2014

Nepotismul a reprezentat o problemă a ASF încă de la înființarea instituției. În 2014, proaspăt numit în funcție, fostul președinte Mișu Negrițoiu se plângea că se confruntă cu rude de toate gradele în instituție.

A impus un cod de conduită și a redus numărul angajaților de la 609 la 495, în urma unui proces de restructurare şi transformare instituţională. 13 dintre cei care au părăsit atunci instituția aveau grade de rudenie.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a fost creată în 2013 ca autoritate administrativă autonomă, independentă, autofinanțată care își exercita atribuțiile prin preluarea și reorganizarea tuturor atribuțiilor și prerogativelor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Rolul ASF este să autorizeze, reglementeze, supravegheze și controleze entitățile din piețele financiare non-bancare românești: asigurări-reasigurări, instrumente și investiții financiare și pensii private.