Problema care se ridică este dacă aceasta avea dreptul, ca judecător în funcție, să meargă în Parlament pentru a fi votată de politicieni. Statutul magistraților interzice unui judecător sau procuror să desfăşoare orice activitate cu caracter politic, să-şi exprime sau să-şi manifeste, în orice mod, concepţiile politice cu prilejul exercitării atribuţiilor de serviciu. Or Moț a fost votată de Parlament, după ce a fost susținută de PSD, pentru a ocupa funcția de președinte al Secției de drept public din cadrul Consiliului Legislativ în timp ce era judecătoare.
CCR: Magistrații n-au ce căuta în politică
În sprijinul ideii de incompatibilitate vine și o decizie a Curții Constituționale din 2018. Astfel, CCR arată că funcționarii publici care fac parte din Consiliul Legislativ nu au cum să fie și magistrați în același timp. „Este de principiu că funcțiile de demnitate publică alese (Președintele României, deputați, senatori, cele din cadrul autorităților administrației publice locale) sau numite (funcțiile calificate ca atare de lege din cadrul unor instituții/autorități publice, precum Guvernul (cu toată structura sa, inclusiv funcțiile de prim-ministru, viceprim-ministru, ministru, ministru delegat, secretar de stat, subsecretar de stat), Academia Română, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Secretariatul General al Guvernului, etc , (...), au, prin natura lor, fie o pronunțată componentă politică, fie o componentă administrativă, care nu are nicio legătură cu activitatea pe care judecătorul sau procurorul o exercită”, se arată în decizia 45 din 2008 a CCR.
Curtea mai arată că „funcțiile de demnitate publică anterior enumerate nu au nicio legătură cu magistratura, drept care legiuitorul constituant a realizat această demarcare foarte clară între autoritatea judecătorească, pe de o parte, care cuprinde instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii, și celelalte două autorități ale statului - executivă și legislativă”.
Nici detașarea nu e corectă
În aceeași hotărâre se precizează negru pe alb că „atât timp cât persoana deține calitatea de judecător sau procuror nu poate exercita decât activitățile specifice acestor funcții. Numirea sau detașarea acestora în funcții de demnitate publică, indiferent de denumirea pe care acestea o poartă, nu poate fi acceptată prin prisma exigențelor Constituției, întrucât se produce, în mod inevitabil, o modificare a felului muncii pe care aceștia o prestează, care, în realitate, justifică drepturile și obligațiile aferente statutului lor”.
Față de acest caz, Inspecția Judiciară condusă de Lucian Netejoru, tace. Am întrebat IJ dacă se autosesizează în această speță, însă până la publicarea materialului nu am primit un răspuns.
Îți mai recomandăm Trocul PSD-PNL. Cum ajung foști incompatibili și anchetați de DNA în conducerea unor instituții cheie
5 ședințe în 6 luni
Moț este încă judecător în funcție, lucru confirmat pentru Europa Liberă de Curtea de Apel Craiova. Instanța ne-a transmis că „doamna Mariana Moț este judecător în cadrul cadrul Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă, iar de la data de 18.12.2019, când a încetat detașarea la Ministerul Justiției, până în prezent a participat la 5 ședințe de judecată”.
De la CSM nimeni nu știe dacă Moț și-a depus cerere de pensionare. „Chiar de ar fi așa, pensionarea produce efecte de la momentul publicării decretului președintelui, ceea ce înseamnă că ar exista suprapunere de funcții”, ne-a declarat un judecător.
Precedentul Gîrbovan
Mai mulți magistrați fac o paralelă a acestui caz cu cel al judecătoarei Dana Gîrbovan. Când cea din urmă a acceptat propunerea Vioricăi Dăncilă de a deveni ministru al Justiției, la presiunile asociațiilor profesionale, Gîrbovan și-a depus la CSM demisia din magistratură. După nominalizarea efectivă, președintele Klaus Iohannis nu a acceptat propunerea. Imediat, Gîrbovan a revenit asupra demisiei, cererea sa nefiind transmisă de Lia Savonea, fosta șefă a CSM, mai departe la Cotroceni pentru semnarea decretului prezidențial de eliberare din funcția de magistrat. „Mă aștept din partea lor să recurgă la un artificiu asemănător”, ne-a declarat un judecător.
Îți mai recomandăm Laura Ștefan, despre cazul Gîrbovan: Nici secretarii de stat de la Justiție nu ar trebui să se poată reîntoarce în magistratură
Un alt magistrat arată că „e o speța foarte ciudata, pentru că astfel de numiri ar fi trebuit însoțite de o hotărâre a Secției pentru judecatori, prin care să dispună detașarea. Nu știu să existe vreuna”.
Ce riscă Moț
Specialiștii în drept susțin că această numire în funcție poate merge până la excluderea din magistratură a Marinei Moț. „Numirea în Consiliul Legislativ cu păstrarea funcției de judecător este o problemă. Sancțiunile posibile sunt retrogradarea și excluderea din magistratură. Excluderea conduce automat la pierderea pensiei de serviciu”, susține un alt judecător.
Contactată de Europa Liberă, Mariana Moț ne-a declarat că, fiind încă judecător, are oligația de rezervă de a discuta acest subiect și ne-a asigurat că nu este incompatibilă. „Vă rog să înțelegeți că eu am încă statutul de magistrat și am obligația de rezervă până la eliberea din funcția de judecător. Eu mi-am dat demisia din funcția de secretar de stat ca să evit starea de incompatibilitate. N-aș putea să fac tocmai eu așa ceva (să fie în incompatibilitate n.red.) Să fiți convins că voi proceda exact cum e legal, nu o să încalc tocmai eu legea”, ne-a declarat Moț.
Vot politic
Plenul Parlamentului i-a numit, joi, pe Toni Greblă şi Mariana Moţ ca preşedinţi la Secţia de drept privat, respectiv la Secţia de drept public din cadrul Consiliului Legislativ. Cei doi au fost susținuți de PSD. Senatorii şi deputaţii i-au acordat atât lui Toni Greblă, cât şi Marianei Moţ - 295 voturi „pentru'' şi 10 „împotrivă”.
Consiliul Legislativ este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului României, care are sarcina de a aviza proiectele de acte normative în vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii întregii legislatii si de a tine evidența oficială a legislației României.
Cine este Mariana Moț
Mariana Moț e considerată o apropiată a baronului PSD de Olt, Paul Stănescu. Ea a fost secretar de stat în ministerul Justiției, adusă în timpul cât la conducerea ministerului se afla Florin Iordache. A continuat mandatul cât la minister a fost Tudorel Toader. Presa a scris despre ea că a fost „moașă” (adica nașă până la botez) lui „Judecator”, unul din cei opt copii ai interlopului Bercea Mondial. Fiul judecătoarei Mariana Moț este fostul deputat PSD Emil Moț, între timp ales primar de Slatina.
În vara lui 2017, Tudorel Toader, anunța că detașarea tuturor judecătorilor de la Ministerul Justiției încetează începând cu data de 15 iulie. Singurul judecător care a rămas în funcție a fost Mariana Moț. Despre ea, Toader afirma că „în ceea ce privește încetarea detașării judecătorilor din Ministerul Justiției începand cu data de 15 iulie 2017, este important de evidențiat faptul că încetarea detașării judecătorilor din cadrul Ministerului reprezintă o chestiune de oportunitate, ce ține exclusiv de aprecierea conducerii ministerului.”.