Media pensiilor speciale, de la 4000 la 20.000 lei/lună. Extremele ajung la 78.000 lei

Dincolo de argumentele juridice prezentate în motivarea deciziei 900/2020, Curtea Constituțională a României face și o analiză exhaustivă a subiectului pensiilor speciale, intens dezbătut în ultimii ani.

Europa Liberă a analizat documentul și, în baza cifrelor adunate de CCR, obținute în urma unor comunicări oficiale cu Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) și cu casele sectoriale de pensii, am realizat lista valorilor medii ale acestor pensii, pe fiecare categorie profesională în parte.

De menționat că în categoria pensiilor „speciale” intră atât indemnizațiile acordate direct de CNPP, în baza unor legi dedicate fiecarei categorii profesionale în parte, cât și cele plătite direct de casele sectoriale de pensii, cum e cazul polițiștilor sau militarilor, de pildă.

Pensii plătite direct de CNPP, în baza unor legi speciale (date aferente lunii iulie 2020)

• diplomați: 833 de persoane, indemnizație medie de 5.760 de lei
• funcționari publici parlamentari: 790 de persoane, indemnizație medie de 4.765 de lei
• personalul din domeniul aeronautic: 1.423 de persoane, indemnizație medie de 11.336 de lei
• magistrați: 4.094 de persoane, indemnizație medie de 19.221 de lei
• personal auxiliar din instanțe și parchete: 1.784 de persoane, indemnizație medie de 4.702 de lei.
• personal Curtea de Conturi: 603 persoane, indemnizație medie de 8.164 de lei

Pensii plătite de Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale (date aferente anului 2019)

• militari 83.170 de persoane, cu o indemnizație medie de 3.362 de lei
• personal al Serviciului de Telecomunicații Speciale*: 1.392 persoane, venitul mediu 5.748 de lei.
• personal al Serviciului de Pază și Protecție: 1.095 de persoane, indemnizație medie de 6.457 de lei
• personal al Serviciului de Informații Externe*: 1.728 de persoane, indemnizații medii de 6.218 lei

Pensii Plătite de Casa de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne (date aferente lunii iulie 2020)

• polițiști și jandarmi 88.413 de persoane, indemnizație medie de 4.132 de lei
• personal al Administrației Naționale a Penitenciarelor (instituție subordonată Ministerului Justiției): 10.190 de persoane, indemnizație medie de 4.560 de lei
• personal al Serviciului de Informații Externe*: 188 de persoane, indemnizație medie 4.705 lei
• personal al Serviciului de Telecomunicații Speciale*: 498 de persoane, cu o indemnizație medie de 4.047 de lei

Pensii Plătite de Casa Sectorială a Serviciului Român de Informații (date aferente lunii iunie 2020)

• personal SRI 11.792 de beneficiari, indemnizație medie de 5.040 de lei
• rezerviști ai Serviciului de Informații Externe, indemnizație medie de 7.033 de lei

Extremele care bat la ochi

Nu pensiile medii pe fiecare categorie profesională au stârnit revolta opiniei publice în ultimii ani ci mai degrabă cele particulare care sfidează situația economică a țării. La finele anului trecut, cea mai mare pensie din România era primită de un fost magistrat, a cărui pensie brută era de 78.634 de lei, potrivit bursa.ro.

Potrivit unui răspuns oficial citat de aceeași sursă, cele mai mari 10 pensii din țara noastră sunt cele ale unor foști magistrați, a căror indemnizație se situează între 41.821 de lei și 78.634 de lei.

Ministru Muncii dă vina pe PSD

Laitmotiv electoral pentru partidele politice în ultimii ani, subiectul pensiilor speciale a fost repus pe tapet zilele trecute de noul Ministru al Muncii, Raluca Turcan, care a promis că va remedia inechitățile din sistemul de pensii din țara noastră.

„Un element la care ţin şi care va defini mandatul meu de ministru al Muncii este acela al echităţii în sistemul de pensii. Pentru că eu nu pot să tolerez şi nici nu pot să dorm bine noaptea în condiţiile în care în momentul de faţă în România există pensionari care câştigă 78.634 de lei pe lună, în condiţiile în care contributivitatea ar acoperi o pensie de 5.205 lei, iar 73.429 reprezintă criterii favorizante din legile făcute de PSD în Parlament, nu de altcineva”, a spus Turcan, la Digi 24.

Intervenția CCR

În vara anului trecut, partidele politice au ajuns la un consens pentru impozitarea pensiilor speciale cu 10% pentru cei care obțin între 2.001 și 7.000 de lei și cu 85% pentru cei care au peste 7.001 lei.

CCR a declarat neconstituțional actul normativ în decembrie 2020.

„Curtea constată că impunerea de reguli noi cu privire la fiscalizarea veniturilor din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă, respectiv reglementarea unei „taxe” ale cărei natură și regim juridic sunt incerte, pun destinatarii normelor în imposibilitatea de a răspunde noilor cerințe legislative. Lipsa de previzibilitate și de coerență legislativă este contrară principiului securității raporturilor juridice civile care constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept. Omisiunea de a reglementa norme clare și previzibile, menite să asigure coerența cadrului normativ aplicabil în domeniu, reprezintă, astfel, o încălcare a exigențelor constituționale care consacră principiul securității juridice și a principiului încrederii legitime, principii care impun legiuitorului limite în activitatea de modificare a normelor juridice, limite care să asigure stabilitatea regulilor instituite”, se menționa, printre altele, în decizia CCR, care a fost luată cu unanimitate.

De altfel, câteva exemple de pensii speciale mult mai mari decât mediile prezentate mai sus le găsim chiar la judecătorii Curții Constituționale:

• Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, are două pensii speciale, potrivit declarației de avere depuse în iunie 2019. O pensie de de fost Avocat al Poporului și una de fost parlamentar. Astfel, Dorneanu a încasat în anul fiscal 2018, de la Casa de pensii Sector 3, suma de 322.220 lei (echivalentul a 26.850 lei pe lună) si respectiv 74 424 lei (6.200 lei pe lună).
• Marian Enache, care a fost deputat și ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Moldova, primește trei pensii. El a scris în declaratia de avere din iunie 2019, în dreptul secțiunii venituri din pensii , mai multe sume primite de la Casa de Pensii a Municipiului București, totalizând circa 389.190 de lei si 23.412 lei de la Casa de asigurări a avocaților București.
• Judecătorul constituțional Livia-Doina Stanciu, fosta șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a primit 454.716 de lei în total din pensii în anul fiscal 2018, potrivit declarației sale de avere din iunie 2019, ultima disponibilă pe site-ul CCR.
• Judecătorul Daniel Morar a încasat de la CCR 290.000 de lei în anul fiscal 2018. Din pensii, Daniel Morar, fost șef al DNA, a obținut în 2018 suma de 350.885 de lei.
• Mona-Maria Pivniceru are în calitate de judecător constituțional un salariu de 264.000 lei, sumă primită în anul fiscal 2018, potrivit declarației de avere din iunie 2019. La care se adaugă o pensie de 384.650 lei, aferentă anului fiscal 2018.