De fapt, este vorba despre adaptarea medicinei militare la standardele NATO – lucru care se întâmplă la 20 de ani după ce România a intrat în Alianța Nord Atlantică.
„Vreau ca în următorii ani să producem o revoluţie în sistemul nostru medical, pentru că în momentul acesta, nu avem atâţia specialişti (în medicină operațională, n. red) de câţi am avea nevoie. Noi trebuie să fim pregătiţi pentru orice situaţie. Ceea ce ne arată războiul din Ucraina este că este nevoie de oameni care să fie specializaţi în medicina de front [...] Trebuie să vedem cum susţinem medical forţele armate aflate în teatre de operaţii”, declara, în mai 2022, fostul ministru al Apărării Vasile Dîncu, într-un interviu news.ro.
Planurile de a reglementa medicina „de front” cum o numea Vasile Dîncu, erau încă mai vechi de momentul februarie 2022, când Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei, țară cu care România are o graniță de 650 de kilometri.
Într-un plan strategic al Ministerului Apărării Naționale (MApN), din 2016, la punctul 8, se făcea referire la aceasta reglementare în acord cu standardele NATO. Termenul de implementare a măsurilor era octombrie 2016.
Proiectul părea că a fost pus pe hold până pe 21 februarie 2024, când Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță care modifică Legea Sănătății și reglementează medicina operațională.
Principala modificare față de legea curentă este că, prin noul act normativ se înființează o nouă specialitate de servicii medicale - serviciile medicale operaționale, cu toată structura necesară: personal, infrastructură, cadru legislativ.
„Va crește nivelul de competență în domenii de nișă care acum nu sunt chiar atât de vizibile în România. De exemplu, știți foarte bine că în România se întâmplă foarte multe accidente, rămân foarte multe traume. Sunt prea puține centre în România în care se pot trata cu adevărat eficient ceste traume. Noi sperăm să creștem numărul personalului medical care aplică tehnici inovative și care vor salva și vieți civile, în contextul în contextul de zi cu zi”, spune pentru Europa Liberă col. dr. Dan Dobre, șeful Direcției Medicale din MApN.
Va fi nevoie și de investiții în infrastructură – spitale de campanie, dotări la spitalele militare din toată țara.
Ce înseamnă medicină operațională
Mai exact, medicina operațională diferă de celelalte servicii medicale atât prin locul în care se face actul medical – care poate fi pe teren, în condiții de risc cauzat de acțiuni militare, cât și a patologiei – trauma.
Care sunt obiectivele asistenței medicale operaționale:
- protecția medicală a forței armate;
- triajul, salvarea și evacuarea rapidă a bolnavilor și răniților;
- stabilirea diagnosticului și efectuarea tratamentului;
- reabilitarea medicală și recuperarea militarilor și a civililor răniți, în timpul acțiunilor militare.
În România, mai multe spitale mobile de tip ROL2 au fost deschise în timpul pandemiei de COVID-19 ROMANIA --În fotografie: cel de la Constanța, pe 28 aprilie 2020
Cum funcționează acum „medicina operațională”
Direcția medicală a MApN a înființat, încă din anul 2018, structuri de medicină operațională în cele 11 spitale militare din subordinea MApN, acestea fiind avizate de Ministerul Sănătății, explică col. dr. Dan Dobre, pentru Europa Liberă situația actuală.
Iar adaptarea la cerințele NATO privind medicina operațională a fost continuă. S-au făcut investiții în noi săli de operații, în aparate de imagistică, explică șeful Direcției Medicale din MAPN.
„Există un prim proces de modernizare a unităților sanitare militare și, practic, faptul că oamenii ăștia vor fi mai bine pregătiți vine în completare”, adaugă acesta.
Există chiar și un set de proceduri de intervenție ale structurilor medicale din MApN în caz de situații de criză sau de dezastre, întocmit după un exercițiu militar din 2018.
Sistemul medical militar este, însă, în acest moment, complet integrat în sistemul național de sănătate și este guvernat în cea mai mare parte de cadrul de reglementare al sistemului de asigurări de sănătate.
Lucru ce afectează constituirea de capabilități medicale operaționale prin restricții de tip administrativ, de competențe ale personalului medical, de validare și acreditare a formațiunilor medicale de tratament, de organizare și finanțare, după cum se menționează în nota de fundamentare a viitorul act legislativ.
De ce acum
Prezența tot mai multor militari NATO în România este unul dintre motivele care au accelerat modificările din Legea Sănătății. La fel și tot mai multele acțiuni militare desfășurate pe teritoriul național, cu implicarea unui număr mare de militari, atât români cât și din alte țări NATO.
„Sunt activități cu grad ridicat de risc care necesită asistență medicală pe durata activităților respective și s-a simțit nevoia să se înființeze aceste servicii de medicină operațională pentru a putea oferi personal medical care să-i asiste pe durata exercițiilor respective și nu numai”, explică col. dr. Dan Dobre.
Iar experiențele unor exerciții militare comune au scos la iveală probleme legislative, legate mai ales de competențele medicilor.
„Am avut o grămadă de probleme din punct de vedere al alinierii legislației medicale. De exemplu, medicii chirurgi aveau nevoie de anumite competențe pentru a interveni și în alte domenii decât domenilor de de bază”, spune col. dr. Dan Dobre.
Și dă exemplul unui exercițiu în care unul dintre militarii participanți, o femeie, a cerut o consultație, iar singurul medic prezent nu avea competențele necesare.
„Atunci ne-am jucat, a fost ok, dar a fost o primă lecție învățată sau, mă rog, identificată, pe care am notat-o”, mai adaugă acesta.
Care vor fi structurile de medicină operațională
Asistența medicală operațională va urma modelul NATO – vor exista formațiuni codificate conform standardelor Alianței. De la medicii care merg alături de trupe, pe teren, până la spitalele cu dotări complexe de ultimă generație.
- formațiunile medicale de tratament nivel ROL 1, mobile, care includ, dar nu se limitează la triaj, îngrijire de urgență prespitalicească şi diagnosticare;
- formațiunile medicale de tratament nivel ROL 2, mobile, capabile să efectueze intervenții chirurgicale de urgență şi resuscitativă, în vederea stabilizării pacientului traumatizat, suplimentar activităților de recepție, triaj, resuscitare şi tratament al șocului, care se execută la un nivel superior celor de la nivelul formațiunilor ROL 1;
- formațiunile medicale de tratament nivel ROL 3, fixe și mobile, care asigură servicii de asistență medicală de specialitate. Au în componență toate capabilitățile unei formațiuni medicale de tratament nivel ROL 2 şi pot executa intervenții chirurgicale de specialitate în funcție de specificul misiunii;
- formațiunile medicale de tratament nivel ROL 4, fixe, care oferă întregul spectru de capabilități ale asistenței medicale curative supraspecializate și asistență medicală de recuperare, implant și transplant.
O parte din aceste structuri deja există - sunt spitalele militare deja existente - undele sunt ROL 3, altele ROL 4 și cele de campanie, ROL 2.
Spitalele militare rămân în circuitul public și după modificarea legii
Spitalele militare vor rămâne accesibile și civililor și după modificarea legii și introducerea unui nou tip de servicii medicale. Nu la fel de sigur este dacă acest lucru se va întâmpla și în cazul unui conflict militar în care țara noastră ar fi implicată.
Atunci s-ar putea lua decizia decuplării serviciilor operaționale de la circuitul civil – e vorba de hotărâri care se vor lua în baza altor legi, nu au legătură cu modificarea propusă acum, explică col. dr. Dan Dobre.
„Sunt mai multe faze, sunt prevăzute în legi, și, în funcție de dinamica și evoluția lucrurilor de la momentul respectiv ,se va lua o decizie”, adaugă el.
Cel mai mare exercițiu militar NATO din ultimii ani, în plină desfășurare
Proiectul de reglementare a medicinei militare din România vine nu doar într-un context geostrategic complicat, cu război în Ucraina și amenințări permanente ale Rusiei la adresa NATO. În această perioadă se desfășoară în toată lumea cel mai mare exercițiu tactic din ultimii zeci de ani, Steadfest Defender 2024.
Exerciţiul va implica până la 90.000 de soldaţi, inclusiv români, și este menit, printre altele, să testeze capacitatea Alianţei de a mobiliza şi transporta rapid trupe americane pentru "a consolida apărarea Europei", potrivit comunicatului NATO.
În vară, militarii români vor participa la un alt exercițiu major NATO, Ramstein Legacy 2024.
România are, în acest moment, 350 de militari în misiuni externe. Cei mai mulți sunt dislocați în Polonia - 120. Alți 90 participă la o misiune în Marea Mediterană împreună cu soldați italieni.