CSAT analizează miercuri dislocarea „temporară pe teritoriul României a unor capabilități militare”

Ultima ședință CSAT a avut loc în urmă cu patru luni.

Pe scurt

  • Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) se vor reuni miercuri, 11 martie.
  • Este prima ședință din acest an a CSAT, care, conform legii, se întrunește trimestrial – în acest caz, până la final de martie.
  • Ședința CSAT are loc înainte de vizita în România a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, care joi va sosi la București, potrivit informațiilor Europa Liberă.

Actualizare ora 16:03 - Agenda CSAT

Administrația Prezidențială a anunțat marți după-amiază că președintele României, Nicușor Dan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru miercuri, 11 martie 2026, la ora 09:30, iar temele de pe agendă sunt:

  • situația din Orientul Mijlociu. Implicații pentru România;
  • evaluarea impactului evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România;
  • analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare.

Știrea inițială:

Ședința CSAT de miercuri are loc în două contexte importante: escaladarea atacurilor din Orientul Mijlociu și vizita la București a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, în această săptămână.

Pe 5 martie, aflat în vizită în Polonia, președintele Nicușor Dan a declarat că nu va convoca deocamdată CSAT în urma atacurilor din Iran și din alte țări învecinate, întrucât situația nu pune în pericol direct și imediat România.

Declarația sa venea la o zi după ce, pe 4 martie, facilitățile de la baza navală de la Deveseu, județul Olt, au constribuit la interceptarea unei rachete îndreptate către Turcia în primul atac, venit dinspre Iran din ultimele zile.

„Sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice și-a demonstrat eficacitatea, iar România joacă un rol central în această arhitectură de securitate. ​Baza Aegis Ashore de la Deveselu, alături de radarul din Turcia, facilitatea din Polonia și navele americane echipate cu sistemul Aegis formează o apărare stratificată și robustă pentru întregul spațiu euro-atlantic”, a transmis Ambasada României la NATO, pe 6 martie.

Reprezentanța României a mai scris: ​„Deși în urmă cu 15 ani existau voci care susțineau că Iranul nu ar avea capacitatea de a amenința zona noastră cu astfel de rachete, evenimentele recente au demonstrat clar contrariul.”

Potrivit Euronews, CSAT „va analiza o cerere venită din partea Statelor Unite marți, 10 martie 2026. Americanii ar vrea să folosească baza de la Mihail Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu”.

La baza de la Mihail Kogălniceanu sunt staționați militari americani, iar, în timpul conflictului din Afghanistan, SUA au folosit baza pentru tranzit de oameni și echipamente.

În plus, Ministerul Apărării de la Ankara a transmis marți, 10 martie, că în urma consultărilor cu aliații din NATO, un sistem Patriot urmează să fie operaționalizat în Malatya, zona centrală a țării. La est de Malatya se află Iran.

Pe de altă parte, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, pe 9 martie, președintele Franței, Emmanuel Macron, aflat în vizită în Cipru, țară vizată de un atac cu rachete din Iran, a invocat o „misiune internaţională pur defensivă” care să „redeschidă” Strâmtoarea Ormuz.

În același timp, șase state europene au anunțat formarea unui scut militar de apărare a Ciprului, țară membră a Uniunii Europene. Este vorba despre Italia, Grecia, Franța, Marea Britanie, Spania, Italia și Olanda.

Îți mai recomandăm Bilanțul războiului din Orientul Mijlociu: peste 2.000 de morți, cei mai mulți din Iran și Liban

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.